Archive August 2008
plecat cu apocalipsa. va rog reveniti.
direct in direct: my apocalypse.
nu ca ar conta, dar imi place parca mai mult decit a day that never comes.
deci cum era domnu’ hetfield? heaven awaken my apocalypse! suffer forever, my apocalypse!
0The Day That Never Comes
The Day That Never Comes…
The Day That Never Comes…
The Day That Never Comes…
The Day That Never Comes…
direct de aici.
auditie placfuta.
1intimplare in orasul de isterici
azi dimineata. trecere de pietoni in piata unirii. rosu pentru pietoni. mai toti aliniati cuminti asteptind sa se faca verde. un tiganus la un metru s-un stilou, cu ochelari de soare peste ochi, imbracat stil haifaiv cu toale din europa. el face opinie separata de ceilalti si trece strada (pe rosu cum ziceam) in timp ce o doamna la volanul unei solente albe vrea si ea sa treaca. panicata (sau nu) doamna baga mina in claxon bucuresti stail. tiganusu se sperie (sau nu) si incepe sa injure. cind ajunge si doamna cu solenta in pozitie optima tiganusul ii trage o flegma pe geamul lateral pentru a-si sublinia pozitia in aceasta disputa. rasuflu usurat: geamul doamnei era inchis. martorii la eveniment au reactii diferite. unii se uita mirati. altii dau din cap dezaprobatori. nimeni nu scoate o vorba. nici eu. tiganusul trece triumfator mai departe, zimbind cu subinteles catre partenerul lui de calatorie: a cistigat! o secunda mai tirziu politistul aflat la 10 metri mai incolo in intersectie plecase deja catre tiganus facindu-si loc printre masinile aflate in mers. il fluiera scurt (utilizand echipamentul aflat in dotare) si ii face semn sa se opreasca. intre timp se face verde. o parte din pietoni trece strada altii urmaresc continuarea intimplarii comentind ceva mai veseli. ajung pe celalalt trotuar si intorc si eu capul. tiganusul nu mai are ochelarii la ochi dar are mina agentului de circulatie (care are cam 1,90 cu o suta) agatata de ceafa. amindoi se indreapta in pas vioi catre masina politistului. tot o solenta alba cred.
hai ca asta a fost cu hepi end, v-a placut?
barceloooonaaaaa [amintiri din vacanta]
ma las cu greu tirit, impins in vacantele in strainatate. fac un scandal monstru. arunc cu basca-n perete. insa cind ajung acolo parca-mi pare ca iarba lor e mai verde. ca aerul lor e mai usor de respirat. ca oamenii sint mai usor de suportat. ca e altfel.
anu’ asta a fost barcelona.
iaca si poze [neprofesionizde]:
alegerea bucatii muzicale nu e intimplatoare. barcelona mi s-a parut un fel de babilon, chiar si numai pentru ca poti vedea grafiti pe pereti in virsta de peste 500 de ani.
avion cu motor [amintiri din vacanta]
recunosc, am zburat prima data [la propriu, cu avionul] acum 2-3 saptamini. poate ca nu ar fi cazul sa m laud cu o asemenea performanta, poate pare leim pentru cititorii trendinezi ai acestui blog. poate va face placere sa va amintiti prima voastra experienta aviatica. poate nu.
mi-a placut zborul in sine (inclusiv decolarea si aterizarea) dar nu mi-a placut organizarea. procedurile complicate de pe aeroport. m-a amuzat teribil baletul stewardeselor (ala in care ti se arata cum sa folosesti echipamentul de salvare) pe care seinfeld l-a descris atit de bine: he’s dead, you’re dead, i’m gone!
engioi da fotos:
stii cum…
… se cheama campania pentru combaterea cersetoriei organizata de politie? nu?! print si cersetor.
ai vazut ca n-a fost greu, pupa-ti-as creierul de intelectual!
bun, poate o sa zici ca sint nesimtit si fac misto de o problema serioasa. da’ ei ce scuza au?
[cum a fost la] iron maiden
excelent dar se putea si mai bine. bruce a fost la inaltime (desi e mititel de statura, scena a fost conceputa in asa fel incit sa-i permita sa se catere undeva deasupra tuturor celorlalti colegi). la fel si restul mosulicilor.
din set list au lipsit taman piesele mele favorite, si de aceea am un usor gust amar (sau o fi de la bere?)
comparatia cu metallica e inevitabila, asa ca o sa va spun (ca mai toata lumea) ca la metallica a fost mai bine. chiar daca atunci a plouat iar acum a fost foarte cald. mi-a venit in mite si o gluma gresita: metal(ist)ul nu rugineste la ploaie, da’ se cam inmoaie la caldura (mai ales in combinatie cu berea).
dovada ca la metallica a fost mai bine e ca acum sunt mai putin ragusit si nu fredonez nici o piesa din set list: toata saptamina trecuta am fredonat whiplash, last caress si the four horsemen.
au fost doua live performance-uri (sic!) pe care eu le-am asteptat vreo 18-19 ani. au fost doua evenimente reusite.
noapte buna.