sint genial
ubuntu gutsy: chinurile facerii
sau pe-aproape.
nevrand sa ramin numa’ cu countdaunerul din sidebar, m-am apucat de un upgrade pe varianta beta.
ca nu mai am demult uindoz pe computerul de-acasa s-ar putea sa fie o veste neinteresanta pentru voi. iar pentru aproape-cunoscatori, hard-diskul meu nu are nici o partitie ntfs.
lasind istoria la o parte, mi-am incercat talentul de early adopter si cum ziceam am trecut la upgrade pe varianta beta, cele dous’pe zile pina la release-ul final parindu-mi-se un pret prea mare 
am constatat pe propria-mi piele ca early adoption-ul se plateste, insa ai si oaresce satisfactii. gutsy (7.10 pentru cei care se dau in vint dupa numere) pare in regula. desi m-a costat tema de mac muncita de-a lungul si de-a latul citorva nopti si avant window-navigator-ul, plus oaresce problema cu restricted driver-ul de nvidia (pe care baietii is pe cale s-al rezolve in citeva ore), lucrurile se misca natural. o versiune noua de office org e tot ce-am putut sa testez superficial pina acum…
a si sa nu uit: upgrade-ul dureaza vreo 2 ore (asta daca aveti o tzeava decenta) si necesita prezenta voastra pentru unul-doua click-uri.
daca vreti sa incercati, click pe badge-ul din sidebar.
mai gasiti ceva instructie si aici.
leitar iedit: cum ziceam, dupa citeva ore lucrurule s-au aranjat in ceea ce priveste driverul de nvidia: ubuntu ruleaza… in parametri optimi!
5countdown
cum realizezi ca a inceput numaratoarea inversa?! pai cind la o intalnitre cu un prieten vechi, se pierd vreo 5-10 minute cu necrologul fostilor tai colegi de liceu: magda care a murit de leucemie sau ion care a facut infarct… cind in pozele prietenilor si fostilor colegi de-o virsta apar personaje vag ‘identificabile’ in pielea unor copchii ciudat de mari… cind nu ti se mai pare trendy sa fii vehement in opinii si cind principiile iti migreaza de la statutul de axioma la cel de teorema.
photo: perfection by annanomsa
3anticiparea e mama evitarii
lovindu-ma azi de o problema de mamagementu’ lu’ resursele umane, mi s-a cristalizat brusc parerea ca trei sferturi din situatiile penibile sau conflictuale ar putea fi evitate daca inainte de a actiona in nus’ ce situatie am sta 10 secunde sa anticipam reactia celuilalt. si daca am da doi bani pe reactia celuilalt. dar noua nu ne pasa de cele mai multe ori de cel de linga noi. sau de cel caruia ne adresam. pentru ca sintem prea preocupati de propriul ego si de propriile noastre nevoi.
cu cit ai self istimu mai mare si mai viguros, cu atit te doare-n cur ca s-ar putea sa-i arzi celui de linga tine un cot in figura de sa-l lasi lat atunci cind esti preocupat sa-ti dai jos o scama de pe costumul tau la 4-5 ace. la ce bun scuzele ulterioare? intimplarea s-a produs, omu-i plin de singe, si o sa mai fie si vinat la ochi fo 3 saptamini dupa aia.
intimplarile astea se petrec zi de zi in jurul meu. in masina cind ma ‘distrez’ copios in drum spre sau de la serviciu cu partenerii mei de trafic. la serviciu cind un coleg intr-o zi proasta da un mail plin de ‘respect’ cu lume multa si importanta in cece. la magazin, cind flacaul grabit o admonesteaza pe fata de la casa ca se misca in reluare (desi e rupta dupa o zi de munca)… si asa mai departe.
o fi tinind de educatie? de bun simt? de legea nescrisa a convietuirii printre oameni?
partea haioasa, pentru ca uneori exista si partea haioasa, e ca pina la urma o incaseaza de fapt ala de-a aruncat primul cu piatra.
Tudor Chirila si Andreea Raicu. Acesti oameni!
se da urmatorul enunt:
După spusele Andreei [raicu, nota mea], ea şi iubitul său [tudor chirila, nota mea] sunt pe aceeaşi lungime de undă [sublinierea mea!] în ceea ce priveşte problemele esenţiale ale vieţii, iar acesta e aspectul care-i uneşte cel mai mult.
ia sa incercam o interpretare. cu caldura, care va sa zica:
2…cred ca se refera la radio. adica asculta celasi post de radio.si daca e vorba de probleme esentiale, cel mai probabil ca trebe sa avem in vedere emisiunile de stiri. rezulta ideea principala raicu si chirila asculta aceleasi emisiuni de stiri la radio. in ceea ce priveste undele…stim ca acestea sunt de mai multe feluri, cele mai la moda fiind “FM”, in traducere aproximativa romaneasca “ultrascurte”. dupa revolutie, posturile de radio au migrat din banda est in banda vest…ceea ce mi se pare absolut normal, avand in vedere orientarea europeana, cu alte cuvinte, pro-occidentala, a tarii noastre asa cum s-a afirmat in repetate randuri. iata asadar, doi tineri celebri care se contopesc, in cuget si simtire, cu idealurile capitaliste ale patriei noastre
ce misto e….
… sa scrii despre canicula.
… sa faci stiri tv depsre canicula.
… sa faci radio cu si despre canicula.
… sa faci spoturi in care canicula e personagiul principal.
… sa bloghezi (nu-i asa?!) despre canicula.
si derivatele: incalzire globala, gaura de ozon, topirea ghetarilor, etc.
cind te arde soarele si in cur, ti se pare absolut normal ca brusc sa te preocupe problemele esentiale ale omenirii. ca si cind incalzirea globala ar fi o chestie care incepe in iulie si se termina in august. intre 2 beri bergenbier ice si 4 perechi de silicoane zarite pe plaja-n… vama veche, evidaman.
parlamentarii sint in concediu. de caldura, nimeni nu mai omoara pe nimeni. nimeni nu mai violeaza pe nimeni. doar canicula, omoara si violeaza pe toata lumea.
e pur si simplu trendy. fata, tu ce cod ai? rosu sau portocaliu?
photo: Simon Pais-Thomas
0viral au ba, dis iz dă cuestiăn, frate!
m-am decis intr-o zi sa-m trag un blog de virale, numai pentru ca am primit pe mail, pe post de gluma zilei, celebra scrisoare in care Next dadea CNA-ului replica referitor la interzicerea spotului ‘basculanta’…
mi s-a parut acea chestie o miscare super inteligenta pentru a ridica auernesul agentiei. lumea din jurul meu era entuziasmata, toti ma intrebau daca am primit sau nu scrisoarea. daca am citit-o. ce parere am.
nici acum, la un an si ceva distanta, habar n-am daca Next a trimis vreodata scrisoarea cu pricina. habar n-am daca a citit-o vreodata ralu sau nu (fie-i tarina usoara!). mi-am imaginat atunci, si am ramas cu aceeasi idee si acum:
baietii si fetele de la next s-au intalnit (un pic ‘indemnati’ si de client) sa alcatuiasca o scrisoare de raspuns la interzicerea de difuzare. un pic nervosi (sau nu) au alcatuit un text asemanator cu ce a circulat apoi pe mail, iesit la prima mina. s-au distrat copios de ce ‘misto’ ar fi sa dea textul la CNA. dupa care cineva a zis: hai sa ne apucam dracu’ de treaba, si sa redactam comunicatul oficial. au trimis la CNA varianta cuminte. au dat variantei ‘haioase’ drumul pe mail… ca si ‘scurgere’. fie au alcatuit special un text ‘haios’ pentru difuzare pe mail, in semn de ‘protest’.
acu’, la un an si ceva, spotul french toast de la vel pitar, agita spiritele din nou. intamplarea face ca aceeasi agentie ‘scapa’ spotul pe net. insotit de un articol in evenimentul zilei… ‘o reclama ăăă… misto‘ crede si florin dumitrescu. si eu cred acelasi lucru.
nu mai stiu exact ce voiam sa scriu cind am inceput postul asta… l-am inceput din cauza ca manafu se intreba oarecum sceptic daca spotul asta e viral sau e un fel de teaser…
eu zic ca e viral. chiar si numai pentru ca a nascut ceva controverse…
sint deasemeni convins (prietenii stiu de ca – na ca iar am scapat cliseul asta cretin!) ca in acest caz nu clientul e cel care a avut initiativa. ci mai degraba agentia.
daca imi aduc aminte ce voiam sa zic de fapt, revin cu un leitar edit. daca nu, inseamna ca am plecat in concediu.
sanatate usoara. dupa cite felii si dupa cam cite posibilitati?
foaie verde…siminoc
i-auzi aicisea:
Antennaria dioica – parpian, flocoşele (pl.), linariţă, măruncă, părălei (pl.), siminoc, floarea-patului, laba-mâţii, scânteiuţă-de-munte, sunătoare-de-munte, talpa-mâţei, talpa-pisicii
se pare totusi ca poporul roman nu a fost un bun botanist de-oarece s-a trezit unu’ care sa zica:
Helichrysum arenarium – siminoc, mărgică
isnt’it nice?
0about me, la misto
in vederea participarii la un curs de prezenteisan schils treinarul ne-a cerut sa pregatim o prezentare personala de 5-7 minute.
sigur, mailul de invitatie la curs continea celebra constatare ca teama de a vorbi in public bate de departe teama de moarte, constatare constatata (SIC!) in urma unui ‘studiu pe un esantion reprezentativ’, evident.(tin sa precizez ca la mine e si nu prea e adevarat).
habar n-am ce pot spune despre mine in 5 minute. cred ca mi-ar ajunge si 20 de secunde. chiar si mai putine secunde. nu cred ca voi fi in stare sa indeplinesc sarcina cu pricina. de un an jumate imi bat capul sa postez aici o pagina clasica de abaut mi, c-am inteles ca da bine. n-am reusit. de ce as reusi acum?
ce sa va zic despre mine ca sa fie relevant macar, daca nu interesant, pentru voi?
un alt pitic pe care-l am, este cel cu poza pe blog. am vazut multe poze de-astea ‘artistice’… cum sa ma exprim, ca sa nu fiu inteles gresit… gen cu pumnu-n barba (ginditorul), cu ochiu’n patru, privind in zare (habar n-am ce ar putea descrie atitudinea asta… un om nervos?)… ia sa vedem, care-ar mai fi?! aaa… doua sint favoritele mele: un gagiu in costum si cu cravata, si o gagica (piarizda zice ea) stind in cur pe trepte si care are un decolteu generos… c’mon!
picture by zoomar
1ubuntu ruleaza
hiustan? du iu capi? va scriu de pe planeta ubuntu.
chiar daca nu ma pricep io foarte bine la hecareala, de mic visam sa vad un sistem de operare altul decit blue bill care sa imi satisfaca, macar in parte tendinta de sirmar innascut.
yep, sint tipul ala care nu stie nimic dar isi baga nasul peste tot. mi-am demontat bicicleta de cel putin 200 de ori. repar singur prizele in casa. uneori ma curentez. n-am citit in viata mea un help, si imi fac un titul de glorie din asta. cind am vazut prima data windows 3.1 am zis ca vine sfirsitul lumii.
da, eram indragostit de dos.
zilele astea am instalat ubuntu. including driver pentru nvidia si aplicatii care nu sint in pachet.
experienta e placuta, inca mai am de lucru. merita o incercare. ma simt un mic anarhist. un demolator de cutume. un luptator impotriva sistemului.
nu o sa va zic acum chestii de genul ‘e mac os’, ‘e xp’, sau ‘e vista’. o sa va zic doar: e ubuntu.
fuck the system!
3tu faci?! ca eu nu vreau sa fac nimic!
stau sa ma intreb daca s-a finalizat cumva lista de copy-uri bune din advertaizingul romanesc mult si bine premiat pe la diverse festibaluri.
azi despre geniala idee a produsului realizat de catre consumatori.
cum adica cum adica?
pai mai intai toate budele din localurile din oras sint pline de ad-uri cu “tu faci kiss fm”. mai sint si flacaii aia enervanti pe strazi care iti indeasa fluturasele aceleiasi campanii sub nas.
dupa aia, realitatea are o emisiune sau o campanie care ne explica ceea ce nu stiam: “tu faci realitatea”
mai demult, aveam o brosura acasa (aici n-am mai gasit poza sa va ilustrez) care imi zicea ca “you make it sony”. ei n-au prea avut succes cu chestia asta, si se pare ca au renuntat. acuma cica-s like no other (un fel de ‘proteve e numai unul’)
imediat ma duc cu gindul la concertele guristilor si guristelor si trupelor romanesti care rag in gura mare, ‘cintati si voi!’
ba’, pai daca eu le fac pe toate, voi ce mai faceti?
unde-s vremurile de alta data cind ‘te uiti si cistigi’ sau ‘citeste libertatea si cistiga, mai usor nu se poate’?
mindra corabia, mester cirmaciul!
Sa traiti bine! Parerea mea…
(desi am zis ca nu fac politica pe blogul asta!)
1mobilul
azi mi-am uitat mobilul acasa.
surprins de linistea care m-a inconjurat brusc, nu am realizat lipsa lui decit pe la 6 seara. pina atunci am fost linistit.
dupa aia m-a cuprins panica. daca ma suna cineva cu vreo urgenta?!
acum 10 ani nu aveam mobil. cine voia sa ma gasaeasca ma gasea. in zilele noastre ma indoiesc insa din ce in ce mai mult de acest lucru.
nu-i normal!
objects of desire
ca toata lumea, la inceput de an imi fac si eu bilantul. asta cu bilantul cred ca e o boala mondiala, si habar n-am de ce, dar oricit m-as impotrivi la rezolutii de inceput de an si bilanturi de sfirsit de an, inevitabil ma trezesc cu mintea intr-acolo…
aseara, incitat de un anume spot la zaraza, si ajutat de o insomnie idioata imi faceam o ‘trecere in revista’ (sic!) a obiectelor pe care mi le-am dorit de-a lungul timpului si la modul de materializare a acestor dorinte (subliniez, pentru cei care cred ca pe bancnota de 5 lei e desenat noul mall, ca e vorba de obiecte). dupa refreshul de dimineata, lista mea pe ultimii…7-8 ani, ar arata cam asa (unde am avut am pus si poze):
1999
dorinta: un telefon mobil
materializare: un Motorola Amio
ce as putea sa comentez: nu aveam salariu, iar telefonia mobila in romania avea 2 ani
2000.
dorinta: un calculator
materializare: un AMD k6-2 second hand, 366MHZ, pe care il mai am si acum.
ce as putea sa comentez: m-a ‘ajutat’ un prieten care voia neaparat sa scape de el sa il iau in rate de 25 de dolari pe luna
2001.
dorinta: cred ca un Nokia 3310, desi nu as putea sa bag mina in foc
materializare: un Nokia 3310 adus din Austria
ce as putea sa comentez: ca mi l-au furat dupa vreun an de de pe biroul la serviciu; superstitios cum sint cred ca a contribuit la promovarea mea ulterioara; seful meu de atunci a empatizat cu mine pe subiect, pentru ca si lui i se intimplase acelasi lucru… (it’s a joke!)
2002 si 2003
dorinta:o masina
materializare: nu ‘mi-a iesit’
ce as putea sa comentez: am fost relativ aproape de un daewoo espero in 2003, insa am renuntat datorita ‘nesigurantei jobului’ si lipsei de disponibilitate in asumarea responsabilitatilor (a se citi ‘imaturitate’)
2003 si 2004
dorinta: un play station 2
materializare: un play station 2, pe care l-am ‘capatat’ abia in 2004
ce as putea sa comentez:ca le multumesc celor care mi l-au daruit, ca l-am pierdut si l-am recapatat ulterior.
2004 si 2005
dorinta: o masina
materializare: o skoda fabia pe care am avut-o in 2005
ce as putea sa comentez: am pierdut-o si recapatat-o ulterior; nu arata ea ca asta din poza, da’ mi-s tare mindru de ea
2005
dorinta: un telefon mobil 3G
materializare: un Motorola V1050
ce as putea sa comentez: ca aceasta minune a tehnicii zace pe fundul lacului vidraru, unde, din prostie l-am scapat fara sa vreau… la vreo 6-7 luni de la achizitie
2006
dorinta: un ipod
materializare: nici una
ce as putea sa comentez: mi-a si trecut, cred ca nu-l mai vreau
2007
dorinta: un imac
ce as putea sa comentez: ca sper sa nu-l ratez
in loc de concluzie: pina acum scorul e bun, dar se pare ca nu prea am noroc de telefoanele mobile. in fiecare an de-atunci si pina acum, mi-am dorit o masinutza cu telecomanda de care nu am reusit sa fac rost inca.
0fara titlu
pentru ca nu vreau sa public posturi cu mos niciolaie, mos craciun, parfum de anul nou, iarna, fulgi, braduti, beteala, bomboane, cado’-uri, integrarea in uie… etc.
vinerea asta imi dau cu parerea in pielea goala
imi trec prin minte urmatoarele lucrururi (la liniuta, organizat):
- sint prea batrin ca sa ma afecteze parerea altora despre mine;
- unii vor sa puna mina pe blogosfera: s-o creasca s-o masoare si apoi s-o vinda;
- mi-as schimba iarasi layoutul la blog, da’ parca am muncit prea mult sa-l fac pe asta de-acum;
- mi-a placut filmuletul cu scrat si masinaria timpului de l-am vazut la zoso;
- nu inteleg de ce brat vrea 500 de coco de la fiecare firma de research care sa participe la licitatia pentru masurarea online-ului romanesc; sau mai bine zis inteleg de ce da’ nu prea cred ca e un mod foarte constructiv de a pune problema;
- caut o poza de pe site-ul lui terry rodgers (pe care l-am ‘gasit’ via jobsessive) sa ilustrez postul asta; nu ma pot hotari, o sa pun doua
- simbata ma duc la festivalu’ filmului britanic sa vad kinky boots;
- mi-a placut mult documentarul cu nea nae dat aseara pe tevere (regele comunismului ii zice); ma bucur ca exista tariceanu care sa-i puna frina lu’ basescu sa n-ajungem iar la vremurile alea;
- intotdeauna fane babanu’ mi s-a parut cel mai mare roman, si-s bucuros ca a iesit pe primul loc; chiar ma intreb citi moldoveni au participat la vot; daca iesea carol pe primul loc NU m-as fi suparat;
- bula nu e personajul meu preferat;
- sa fac sau nu un blog pe care sa fie dati in git soferii de cacat din traficul bucurestean? saptamina asta am vazut o gramada de [aproape] accidente din cauza cascadorilor care circula prin bucuresti;
- maxima saptaminii (de mine): viata e plina de dezamagiri contrata de cineva cu viata e doar dura, si-atit;
o balena si mai multe posibilitati. azi logan. ieri, toyota
intr-o excursie pe bd maniu dau cu ochiu’ cit ceapa de un otdoor la dacia mcv (sanchi, “multi-convivial vehicle”). outdoorul arata asa:
dupa cum constatati stimati economisti si contabili, balena e atit de mica pe linga loganu emceve incit mai ie loc si de 2-3 borcane de muraturi, o girafa si 3 elefanti.
comparatia sugereaza cu alte cuvinte exact ceea ce zice si copy-ul: mai mult spatiu, mai multe posibilitati. puteti incerca deci sa bagati balena congelata, in “picioare” de-a latul, de-a lungul, cu si/sau fara apa, etc.
nu’s citi econometricieni si ciberneticieni isi mai amintesc printul de acum 2-3 ani de la yaris. care arata exact asa:
imi cer scuze, nu-mi mai amintesc copy-ul da’ cu siguranta in poza e o coada de balena.
dam’n! daca balena ar fi fost peste, as fi putut sa intitulez post-ul asta: “cind pesetele e-n cuib, te frige las-o jos!”
update: detalii despre cum au bagat astia de la toyota balena-n cada gasiti aici
later update: am schimbat titlul postului. cel vechi era: balena sufletu’ comertului. azi logan. ieri, toyota
0tineretea revolutionara
am asistat azi fara voia mea intr-un fast food la o discutie interesanta. subiectul, dezbatut aici de dorin nu are prea mare legatura cu ce vreau sa zic. un singur cuvint mi-a ramas in minte dupa asta: activism. fetele din fata mea (la coada, in fast food!), toate cu virste undeva intre 18 si 20 de ani, discuta calm, pe un ton relativ scazut…
… pe vremea cind eram student, ne adunam cu prietenii la cite unul acasa. jucam carti, beam (ceva mai mult decit trebuie, vin sau bere dupa caz). ore insir. nopti intregi. inevitabil, la un anumit moment dat, si nu intotdeauna dupa aceeasi cantitate de bautura ‘servita’ (sic!), discutia se orienta catre politica. erau anii 90 (a doua jumatate), cind subiectele se gaseau cu nemiluita, si nu erau chiar atit de transparente in media, ca astazi. sau mai bine zis era vizibila in media ‘doar partea care trebuia’. aveam cam 20-25 de ani. spre dimineata, uneori, urmau ‘sondajele’ de opinie in rindul cetatenilor onesti, care infrigurati prin statiile de autobuz, plecau la munca. sondajele erau de regula pe intrebari simple de genul: ‘dumneavoastra ce credeti, a fost revolutie?’ sau ‘ce parere aveti dumneavoastra depre iliescu? dar despre constantinescu?’ sau ‘cine credeti ca va cistica alecerile?’… cetateanul intre doua virste, usor amuzat, ne spunea uneori parerea lui, evident insotita de ‘plingerile’ referitoare la lipsa mijloacelor materiale.
in camerele de camin se citea catavencu. se dadea ziarul din mina in mina, cu recomandarile de rigoare pentru articolele ‘de citit’. citeam cu mare nerabdare si interes pagina de dezvaluiri, lasind articolele de caterinca pentru alta data.
polemicile pe teme politice (suna chiar misto combinatia!) nu se limitau la ‘tipul’ celor ‘de pahar’, insa cele din urma aveau un parfum aparte. si pot sa jur ca nu exista bere fara activism. dar exista activism fara bere.
cu trecerea timpului, discutiile s-au orientat catre altele: job, bani, casa, masina, computer, telefon, 3g, copii, nevasta, amanta, prietena, ‘boul ala’, ‘seful meu e dobitoc’, nenorocitii de la gaze, ipod, cardul de credit, creditul pentru nevoi personale, rata dobinzii, rata de schimb, capacitate cilindrica, 30 de ani.
a disparut catavencu. a disparut exarhu. a disparut interesul. a disparut confruntarea de idei. a disparut activismul. RIP!
1