Tag Archives: dezvoltare personala

Jul 29

scriu la blog

Publicat in by

pandemie. midlife crisis. angoase. apa calda lipsa. cacatul a lovit ventilatorul. 

visul meu pina de curind era (sa am) un mercedes. c klasse. albastru.  chiar ma gindeam sa imi evaluez activitatea zilnica in cit de mult ma apropii sau ma indepartez de (ziua in care o sa am un) mercedes.

ca sa fie clar, eu as vrea un mercedes pentru ca e mercedes. nu pentru ce reprezinta un mercedes. 

dar chiar, cam ce-ar puea reprezenta pentru mine un mercedes? probabil ca o perioada in viata in care nu as avea alte griji si m-as putea bucura de el. ziua aia in care toate problemele s-ar rezolva. sau le voi fi rezolvat eu.

stiti cintecul ala al formatiei partizan? in care scafandrul prinde pestisorul de aur si ala ii zice ca poate sa-si pune orice dorinta. 

un singur lucru nu-ti dori. 

e mercedes, ca vei muri.

scafandrul insira o mare lista, si la sfirsit zice:

insa mult, si mai ales, 

sincer, vreau un mercedes.

si mie in cap mi s-a fixat mercedesul. nimic si nimeni nu se compara cu el. cred ca fiecare are mercedesul lui. numai ca al meu e chiar mercedes.

n-am condus niciodata un mercedes.

Nov 16

insomnia

Publicat in by

mai intii rezolvi problemele cu sefu’. ai o chestie pending la el, tot faci follow up si nu intrezaresti un termen de rezolvare. e genul de problema care se rezolva, dar nu se stie cind. te gindesti sa-i scrii un mail, profi, cu argumente, incepi, tocmai ce-ai terminat primul draft. revizuiesti paragrafele unul dupa altul. apoi inca o data si inca o data. la final bagi si un paragraf de corason, pentru orice eventualitate. apoi te scuzi daca ai sarit calul, tot pentru orice eventualitate. fuck it! daca nici asa nu se rezolva… Il salvezi in draft, si iti promiti ca maine dimineata first thing in the morning, ii dai send.

treci apoi la o discutie serioasa cu nevasta. in general aici nu sunt probleme grave nerezolvate, sau daca sunt, n-are rost sa incerci, e deja prea tirziu. mai intai testezi marea cu degetul, bagi la inaintare o problemuta si un semi repros, treci la urmatoarea chestiune ceva mai grava (gen, optionalele de la gradinita ale lu’ ala micu’), si la final aplici lovitura de gratie cu ceea ce te intereseaza pe tine de fapt. totul merge snur, ce plm, esti un maestru de sah cind vine vorba de problemele delicate ale oamenilor.

ia sa mai vedem ce-i pe lista… apropos, lista de to do-uri, trebuie revizuita, treci prin ea o data, nu ti se pare nimic demn de modificat. dai sa te intorci la mailul din draft, catre sefu’ si-ti dai seama ca de pe lista trebuie sa dispara toate item-urile legate de masina pe care tocmai ai vindut-o. baga-mi-as, iti zici, am reusit s-o fac si pe asta.

ar iesi o postare buna pe blog din treaba asta, iti zici. ce-ar fi sa deschizi laptopul, in bucatarie linga o cana de cafea. si daca tot te scoli, acum la 4 dimineata, ar fi de efect sa trimiti si mailul lu’ sefu’. sa vada ca problema aia chiar nu te lasa sa dormi. in loc de paragraful ala de corason ai scrie chiar treaba asta: sint asa de frustrat ca nu rezolvam mai repede chestiunea ca nici nu mai pot sa dorm. si nu e o metafora, ai adauga in paranteza. si nici n-ar mai trebui sa te scuzi, pentru orice eventualitate.

suna ceasul, te trezesti, pentru ca intr-un final tot ai adormit. zece minute, o ora, doua. cine mai stie.

Jul 19

recomandari de lectura: thinking fast and slow

Publicat in by

eh, de cind nu m-am mai entuziasmat eu asa de tare dupa o carte incit s-o dau ca recomandare pe blog! de anul trecut pe vremea asta si nu cumva sa indrazniti sa credeti ca nu am mai citit nimic de-atunci, ca nu e adevarat, jur pe rosu.

nu mai stiu cum a aparut cartea asta pe radarul meu, dar fapt e ca daca n-o fi prima, macar e printre putinele pentru care am simtit nevoia de o reincepe imediat dupa ce am terminat-o. pana acum, cind intilneam o carte buna simteam nevoia sa o lalai la final numai sa nu se termine; de data asta parca m-am grabit s-o termin ca sa ma pot apuca din nou de ea.

imi amintesc ca am vazut undeva ca era inclusa intr-o lista a cartilor care te fac mai putin bulangiu si cacanar (ei, am incercat o traducere a la irina margareta nistor a lui asshole) si pot confirma ca una din aplicatii ar fi asta: te ajuta sa intelegi de ce oamenii reactioneaza si se comporta intr-un anume fel (“irational” e un termen gresit, veti vedea) in anumite circumstante, iar asta te (poate) face mai conciliant, indulgent, ingaduitor, zen, samd. eu unul imi doresc sa fiu mai bun, nu mi-a iesit cu imprimanta, poate-mi iese cu concetatenii, ma straduiesc si promit sa citesc si sa aplic oricite carti e nevoie.

ideea e simpla: thinking fast and slow, daniel khaneman, saizeci si ceva de lei varianta in engleza de la penguin books, nu va recomand traduceri in romana. o terminati in vreo saptamana daca trageti tare, intr-o luna daca vreti sa intelegeti ceva din ea, dar aveti grija ca va intreaba de statistica, probabilitati si economie (“economics”) pe ici pe colo.

spor!

Nov 17

espresso 13

Publicat in by

zilele astea ma distrez de ma cac pe mine cu coletul de germania, care trebuie teoretic sa incheie epopeea stergatorului rupt. de pe site-ul dhl mi se spune ca pachetul a ajuns in tara de vreo saptamana numai, timp in care compania locala de distributie tot incearca ca (sic!) proasta sa livreze si n-are cui. intreb la dhl la suport cine e compania locala, ma trimit la posta romana. sun la posta romana, nu raspunde nimeni. scriu la posta romana, le dau tracking no, imi raspund, zic ca formatul numarului nu e bun, dar ma roaga sa ma deplasez la oficiul de care apartin. merg la oficiu, stau la coada douaj’ de minute (daca-l mai aud pe spilcuitul ala care da declaratii ca face din posta romana fintech scot aparatele din priza!), functionara foarte draguta de altfel, ma ajuta sa aflu ca nu la posta a ajuns coletul. ma uit mai atent la desfasuratorul de pe pagina dhl, zice ca coletul e la cargus. sun la cargus. nu raspunde nimeni. scriu la cargus. de la sesizari imi vine reply ca se ocupa. de la relatii cu clientii imi vine raspuns ca au trimis coletul cu primul transport si ca nu au putut sa livreze din pricina ca n-aveau numarul meu de telefon. acum il au. inca astept coletul.

am primit cadou de la mama un tricou superman. vis (de pre vremea de cind ma uitam la seinfeld) implinit. nu exagerez.

unii lucreaza sa dea exprepsiei “de cacat” alte valente. le doresc tot binili din lume!

ma prafuiesc, mi-a zis o recruiterita acum ceva timp in urma. a avut dreptate, confirmarile vin girla in ultima vreme:  am dat un test (oficial!) de abilitati manageriale – am scorat de cacat (si nu in sensul celor de mai sus!), a trebuit sa scriu o jalba – mi-a luat trei ore sa umplu o pagina (a iesit buna, ce-i drept). “ce invatam din asta?” – scria in notitele pentru postarea asta. nimic, ce plm sa invatam?! eventual ca trebuie sa luam o gura mare de aer proaspat. daca mai apucam.

dar nu e cazul sa ne ingrijoram. cercetatorii lucreaza la tot felul de chestiuni care sa ne faca viata mai usoara. ca tot veni vorba de prafuiala, de bosorogeala mai precis: cei de la nike au inventat adidasii (sic! adidasii nike, cum ziceau colegii de la gazeta sporturilor pe vremea in care nu se ocupau cu revolutiile in sistemul sanitar!) care se leaga singuri la sireturi. costa cam multe pensii, e-adevarat, dar pe de alta parte cele 2-3 basini pe care le scapai aplecindu-te cu aceasta ocazie, vor fi redirectionate catre cauze umanitare!

si tot ca sa ne fie viata mai buna, iata si formula matematica pentru cafeaua perfecta. din experienta personala, va jur cu mina pe ceasca de cafea, sa-mi sara caimacul daca va mint, cu cit stii mai multa matematica, cu atti stai mai multe formule, deci cu atit faci cafeaua mai buna. puteti incerca si voi, daca va mai tine, cu studentele de la universitate: veti vedea (ma rog, gusta) ca cele de la mate vor face in dimineata de dupa cafeaua mai buna decit umanizdele. care aveti secretara (asizdenta, ma rog), aveti desigur alte posibilitati.

Sep 15

espresso 5

Publicat in by

la sfirsitul saptaminii trecute, simbata, a picat ing-ul 1, 2, 3. timp de vreo 10 (zece!) ore lumea a avut timp sa-si dea cu parerea (pe feisbuc, pe tuiter, etc) despre cum se gestioneaza o astfel de criza si despre cum trebuie sa faci lucrurile sa mearga intr-o banca (in general, in IT si comunicare in particular). unii comercianti au aflat cum e sa te bazezi pe un singur pos (cei care nu au doua sau mai multe) iar clientii lor despre cum e viata fara cash. fucking disaster!

cercetatorii (americani, britanici, whatever!) “au calculut, au calculit, au culacat, au calculat” ca e mai ieftin sa tii o pisica decit un caine. in calitate de pet. in caz ca va intrebati, distractia poate ajunge cam cit de-o masina, dar e mai ieftin oricum decit sa tii o nevasta.

pe-asta n-o stiam: cica poti sa mori (otravit cu cianura, natzi style!) daca rontai semintele a 18-20 mere. pericolele pindesc la tot pasul, deci in loc de mere, ia o bere. e mult mai buna, si face si spuma!

s-a lansat cu emotii, ca de obicei in ultima vreme, ios10. am facut update, arata nasol, ma enerveaza maxim ca se porneste telefonul/tableta cu home button in loc de slide, lumea se bucura ca poti sterge aplicatiile apple (the most important feature) si cam atit. altele, daca insistati.

cica exista 13 cuvinte care vind. nu trebuie sa lucrezi in vinzari ca sa ai nevoiede ele, le poti folosi ca sa te vinzi pe tine cuiva, profesional si/sau in viata sociala (a se citi la agatat). am vrut sa va dau lista de cuvinte in romana, dar am esuat lamentabil cu traducerea pe la juma’ de drum. pentru engleza si context click aici.

Jan 26

procrastination. personal dezvolteishan.

Publicat in by

apropos de dezvoltare personala, productivitate, stuff like that. in ciuda faptului ca n-am primit nimic degeaba pana la virsta asta (venerabila) constat ca timpul meu e o alternanta intre momententele in care fac chestii care sa miste lucrurile din viata mea si altele in care astept sa mi se dea.

habar n-am cum s-or simti colegii mei de generatie, in mod cert exista aici si o componenta personala si de personalitate, dar la mine contradictia asta vine din educatia comunista pe care am primit-o de mic(“statul iti da”) si experienta de viata capitalismului salbatic(“iti iei singur sau mori”) in care m-am trezit aruncat in fix tineretea post-revolutionara.

fapt e ca ma rod mustrarile de constiinta atunci cind nu fac nimic. desi imi place sa stau degeaba, daca stau nu ma simt deloc bine. adica nu ma bucur cu adevarat de situatie. desi ma pornesc greu, daca fac ceva si-mi iese, ma cuprinde o stare de bine, care e cu atit mai mare cu cit efortul depus.

platitudini, stiu, dar sa stiti ca recent am trait un sentiment extraordinar de “datorie implinita” – cum se zicea in limba de lemn tovaraseasca – dupa ce am terminat de instalat lampa/plafoniera din baia apartamentului proprietate personala (sanchi, e ipotecat!). mi-a luat cinci ani sa ma hotarasc (desi in fiecare zi ma uitam cu obida la becul ala atirnind de doua fire murdare de var!), doua saptamani sa o achizitionez (dupa ce am trecut-o pe lista de rezolutii a anului 2016) si mai mult de o saptamana sa gasesc cele 20 – 30 minute s-o amplasez pe perete.

mai am pe lista un geam spart la balcon in varsta de 3 ani, o plafoniera la dormitor veche de 4 ani si un zavor la usa de la ghena care va implini in curand 5 anisori!

ce vreau sa zic cu asta: ca binele invinge pina la urma, ca ce poti face azi nu lasa pe maine, ca un barbat trebuie sa faca lucruri– iaca aici 100 de chestii de facut in caz ca va plictisiti pe-acasa, si in cele din urma niste sfaturi (pe care eu nu le urmez, bineinteles) pentru imbunatatirea productivitatii.