May 10

despre digitalizare si customer experience

o experienta de eliberare a unui pasaport, in 2019. romania.

te informezi online, ce ai nevoie, cum se face, unde, cind. digitalizare. checked.

faci programare online, sloturi de 10 min. digitalizare, eficienta. checked.

ajungi la fata locului cu 5-10 minute inainte. intrebi un angajat indrumator plantat la fata locului. customer support. checked.

afli ca taxa se plateste pe loc. dar cu doua etaje mai jos. acolo sunt automatele. nu mai poti respecta programarea, ca nu ai timp. trebuie sa tragi bilet de ordine de la automat. te pisi pe ea de programare online. digitalizare dar nu prea.

ajungi la automatele de plata de la etajele inferioare. automate de plata. digitalizare. self service. checked.

la automate scrie ca nu se poate plati cu cardul ci numai cash. care digitalizare?

atm-ul e la 2 metri. bagi cardul, sa scoti banii. atm-ul nu ofera decit optiunile 100, 200, 500 si 900 de lei. tie iti trebuie 250. deci faci doua retrageri. asta inseamna doua comisioane de retragere, btw (stiu, ing revolut nu au comisioane schimba banca, bai!). customer experience? my ass!

treci 2 metri mai incolo. bagi 250 in automat. taxa e 234. automatul nu da rest. dar iti da un cupon de 16 lei pe care sa-l folosesti “pentru plati viitoare”. mai bine decit nimic.

urci inapoi la etajele superioare. tragi bilet. te asezi la coada. alaturi de ceilalti cetateni care nu au auzit de digitalizare.

fara sa ma intrebe, intr-un articol publicat recent, domnul Plesu reia aceeasi idee: cum ca daca n-o faci cum trebuie digitalizarea face rau la customer experience.

Jul 05

o stire despre educatia financiara

am citit o stire zice ca o eleva care a fost condamnata de instanta sa dea bacul, l-a picat. in zilele noastre exista multi elevi care pica bacul, deci care-i stirea?!

eleva a fost condamnata la pedeapsa respectiva pentru ca i-a subtilizat cardul (unei) profesoare(i) si a scos bani de pe el fara ca aceasta sa stie.

partea cu adevarat interesanta cea in care aflam ca profesoara ii daduse cardul si ii comunicase PIN-ul (si) cu alte ocazii, pentru ca eleva sa o ajute sa scoata bani de la ATM.

ceea ce spune foarte multe despre (ne)educatia financiara a profesoarei.

ar trebui sa urmeze un paragraf care sa sustina necesitatea educatiei financiare in scoli, cum copii nostri ar trebui educati in acest sens, samd.

se pare ca ar trebui sa incepem cu profesorii.

Mar 21

ghoerghe

doua chestii mi-au venit in cap despre gheorghe in momentul in care am aflat ca a murit:

(1) ca a pus intr-o noapte marilyn manson toata emisiunea (midnight killer, profm, late ’90s);

(2) ca eram la o sindrofie a industriei de advertising (early 2000’s) cind un publicitar relativ cunoscut i-a pus mina pe umar in timpul unei conversatii ce pareea cordiala (se intimpla la o tigara), si gherghe l-a intrerupt din ce-i spunea, cu un gest brusc si cu replica ivita ca din senin: “auzi ma, cine pula mea te crezi tu de pui mina pe mine?! ia mina de pe mine!”. dupa care s-a indepartat brusc.

asta e ghoerghe. nu l-am iubit, poate l-am admirat. si la un moment dat mi-a influentat, asa de la distanta, pe calea undelor, viata.

noapte buna, natiune!

Sep 07

how to take over the world: lesson one

mi-a prezentat unu’ azi planul lui de cucerire a mapamondului pe juma’ de foaie de fllipchard. vreo ora si ceva m-a invartit printre milioane si catralioane de useri si de dolari. cand am ajuns la intrebari concrete, s-a grabit sa plece, ca avea treaba. intre viziune si halucinatie e o diferenta atit de mica!

sanatate mintala va doresc!

Mar 16

the dubliners

kate, 30, casatorita, 2 copii gemeni, e din dublin si a venit in bucuresti pentru ca a gasit promotie la biletele de avion. impreuna cu o gasca de vreo 5-6 prieteni. primul loc in care s-au oprit (dupa ce s-au cazat la hotel) e un bar irlandez din centru, unde sint de aproape 12 ore, adica de la prinz pina ora inchiderii.

sotul ei a ramas acasa cu copii si soacra. prietenii ei sint deja manga, unul doarme pe buda, fara pantaloni, alta doarme in cur pe scaun, restul danseaza prin bar desenind traiectorii de aeroplan. in afara de ea care vorbeste mult, ceilalti nu leaga mai mult de 4 cuvinte.

de la balconul barului, bucurestiul i se pare surprinzator de curat si linistit. nu sint ciini pe strada, nu sint drogati care-si baga in vena (ca in dublin). si nici vampiri care sug singele turistilor, glumim noi. da, oamenii sint ok. a avut o disputa cu familia cind au auzit-o unde pleaca, dar a rezolvat-o spunindu-le ca daca sora-sa a venit teafara din liban se va intoarce si ea intreaga de la bucuresti.

cu toate astea nu stie mare lucru despre bucuresti. doar ca nu vrea sa mearga in centrul vechi pentru ca acolo barmanii toarna chestii in pahare. adica le masluiesc bauturile. si ii fura la nota. asa i-a spus steven, seful barului in care se afla.

nu stie ce va face in celelalte zile ale city break-ului. incercam sa-i sugeram muzee, casa poporului, gradina zoologica sau chiar sa se urce in tren si sa mearga la mare. neah. nu mai stim sa-i dam alte idei si ii spunem sa treaca totusi si prin barurile din centrul vechi, pentru ca s-ar putea sa intilneasca si acolo oameni draguti, care sa nu-i masluiasca bautura. pentru ca de furat la nota or’ s-o fure oricum.

Jan 26

espresso scurt

urgent cargus e compania aia de curierat care inventeaza tot felul de motive sa nu-ti livreze pachetul ca sa te duci tu la mama dracului pe centura sa ti-l ridici. si cind ajungi acolo, la depozit, sa petreci cel putin o ora, timp in care ei sa-ti caute coletul pentru care tu ai platit (25 EUR!) ca sa ti-l livreze la usa.

o poza de pe fb imi aminteste ca acum trei ani pe vremea asta ningea. si era cam la fel de multa zapada ca acum. surprinzator.

organizam petrecerea lui batman. implinste un numar de ani. ce ne place noua din gotham city e booked si trebuie sa programam in avans petrecerea. joker moare de invidie.

Dec 13

bila lu’ bula

se amesteca toate in capul meu, ceva de speriat. asa ca in loc sa mai selectez, le dau asa pe goarna, cum imi vine. poate cine stie, dupa o vreme m-oi invrednici sa extrag cite o postare distincta pentru fiecare subiect. sau poate nu.

am participat la alegeri. in calitate de alegator, bineinteles. evident sint dezamagit de rezultat, da’ asta pentru ca, pentru prima oara dupa o vreme buna, m-am amagit in prealabil ca ar putea iesi si altfel. dezamagirea e cu atit mai mare cu cit n-am votat pentru mine ci pentru copilul meu. mda, nu ma astept sa-i dea tara ceva, stiu ca tot eu trebuie sa ii dau, dar pentru o scurta vreme mi-am imaginat ca macar tara m-ar putea ajuta sau macar nu mi-ar pune frina. stiu, sint un romantic incurabil.

habar n-am daca are legatura cu primul subiect, dar aseara am participat la un incident care m-a facut sa-mi dau seama ca am luat-o razna. noi, eu, whatever. parca ma si vad pe canapeaua lu’ charlie sheen. aseara, pe trotuar mergind cu castile pe urechi, un nene era cit pe ce sa ma calce cu masina. “cit pe ce” inseamna ca a trecut cam la 2-3 cm de bombeuri. nu a realizat, si nu s-a oprit nici macar dupa ce am aruncat cu o bricheta in masina lui. pentru ca aia aveam in buzunar. imi pare bine ca nu era zippo si imi pare bine ca nu sint timplar de meserie, cine stie ce ciocan mai scoteam din buzuar?!

tot in tonuri de toamna/iarna depresiva: noul album metallica, pe care il am pe repeat de cind a aparut, si va mai sta mult acolo, e foarte tare. constat cit de trist am ajuns dupa ce realizez ca n-am cui sa-i povestesc chestia asta.

ca tot e la moda asta cu “traim intr-o bula”, a mea e o bila mica si pretioasa. adica ca se sparge greu, da’ si cind se mai crapa pe ici pe colo, si mai intra aer de-afara, ustura. o mai repar, o mai cirpesc, e a mea si o iubesc.

voi cum va simteti, bine?