asa cum va ziceam acum citeva minute, fusei plecat.

lasind la o parte tonul dedicationist in care am inceput aceasta serie de post-uri (sau postari), ar fi de zis asa, pe bucati:

intro: Oradea ruleaza
interludiu: Baile cu apa calda si placutele de frina
Prima si ultima tema: Budapesta si budapestanii
Octava mediana: Viena vs. ai nostri
Repriza: Ce apa-i asta stolnice? E apa Bistritei, Maria Ta!
Final pierdut: Venim la Bucuresti, capitala bunastarii noastre esti!

mor stil tu cam. stei tiun!
_________________________________
Explicatie la *) din titlu: m-am gindit, ca pentru directorii ocupati care formaza 80% din audienta acestui blog (o audienta careia tin sa-i multumesc incaodata, va pup ciocoflenderilor si ciocoflenderelor) ar fi de preferat o descriere scurta si la subiect, un executive summary (presentation rule: ‘first, tell them what you’re going to tell them’, ma dau mare, nu ma bagati in seama), a celor 2800 de km parcursi in cele 2 saptamini de vacanta (evident, cu pauzele de rigoare). vacanta de care ma bucur si acum ca proasta, ca de-aia tin neaparat sa va si povestesc. traducerea din titlu este dedicata tuturor cunoscutilor si necunoscutilor din moarketing si adver-tai-ziiiiing care utilizeaza cu precadere exprimari de tipul lasa-ma sa stiu.

bai, am reusit o nota explicativa mai mare ca post-ul! anticipez posturile ce urmeaza cu un cintec de neuitat, in interpretarea formatiei vocale si cu precadere instrumentala electronic, ultravox.