Lunea e cel mai greu. De fapt e din ce in ce mai greu.

Azi citeam undeva ca in noul set-up industrial (care o fi ala si cit o fi de nou, habar n-am!), ca sa ai succes, motivatia trebuie sa vina din interior si nu din exterior, ca pina acum. Cum ar veni nu mai faci o chestie ca ti-a zis seful sau ca stii ca daca o faci iti iei salariul, ci o faci in baza pornirilor tale interioare…

Nu mi-e clar care-i treaba cu pornirea interioara, si nu mi-a fost niciodata. Nu retin sa fi muncit sau sa fi facut cutare lucru asa, ca mi se puse mie pata. Sau poate ca la un moment dat oi fi procedat minat de pata… dar nu m-a tinut mult. Nestatornic in pasiuni (ca sa zic asa), nu am reusit sa ma tin de vreun hobby mai mult de 1-2 ani. Si io-te la blogul asta drept demonstratie. Daramite sa mai si muncesc din pasiune! Si sa ma mai si tina mult!

Aiurea! Sa mergi la serviciu din pasiune nu se poate. Lunea in nici un caz!

Si aici probabil ca apare diferenta intre amploaiat si antreprenor.
Nu e clar? Nu-I nicio problema. Miine e marti.