Feb 13

kitzsteinhorn

am promis la un moment dat ca revin cu poze din vacanta de iarna. evident ca nu am avut vreme sa triez pozele, sa le aleg pe cele mai si cele mai, si evident ca n-am timp sa va relatez alaturi de poze vreun super story. asa ca multumiti-va cu ce va dau, pina una alta. vreau doar sa adaug ca viata la 2700 m e chiar misto, ai dracu’ austriecii astia, pina si muntii lor sint mai inalti decit ai nostri!

engioi. dati drumu’ si la muzica, e aia care trebuie!

Jul 31

… plecat in vacanta

chiar plec intr-o scurta vacanta. la fel si acest domn director din imagine, care a plecat intr-o veselie maxima parasindu-si garderoba de pinguin (adica de corporatist) in cea mai mare graba. noi la corporatie neavind aifonuri sau alte pielefoane cu multe megapixuri am facut si io pozna cu ce-am avut la indemina… asa ca n-a iesit asa cum ar fi trebuit, dar compozitia ramane compozitie.

sanatate.

Jun 02

londra – versiunea mea. episodul trei

… si daca o tinem in ritmul asta o sa ajungem la un serial mai lung decit ‘tinar si nelinistit’. nu pot insa sa ma abtin, si va mai dau o serie din ce-a de-a treia zi la londra. o parte insa din a treia zi, pentru ca n-am ‘triat’ decit juma’ din cele sase sute de poze pe care le-am facut. o sa ma intrebati cind am mai avut timp sa ma mai uit si prin proprii ochi in afara de obiectiv. uite ca am avut. engioi!

May 29

Londra – versiunea mea. episodul doi

a doua zi a fost obositoare la londra. dupa ce am batut baker street de la un cap la altul, am esuat (lamentabil) pe oxford street. asta e un fel de sosea comerciala mai low end asa, si poate si de aceea n-am prea facut poze. insa dupa ce am scapat de-acolo si am virat-o spre covent garden…
da’ ce tot bat io cimpii aici. engioi da piccers (sa ma scuze depesarii, ca era sa zic da sailans).

deci ziua a doua poze mai putine. am recuperat in ziua trei. insa asta o sa vedeti cu virf si indesat in episodul urmator.
hai ca ma duc la culcare.

May 11

copacul

stiti testul ala de se da pe la diverse interviuri? cind te pun aia sa desenezi un copac, sa-si poata da ei seama – inteligentii dracului – cit de perversa e mintea ta? tot timpul m-am intrebat ce concluzii trag ei de pe urma desenului tau. eu am desenat ceva copaci la cele citeva zeci de interviuri la care am participat de-a lungul si de-a latul vietii. si de fiecare data ii desenam cu toate ramurile si ramuricile da’ fara frunze. pentru mine esenta copacului sunt crengile. de fapt asa desenez copacii de cind ma stiu. de la gradinita chiar. citeodata mai schitam asa in sictir si coroana, dar doar ca un contur. eram tare mindru de copacii mei, dar niciodata n-am aflat ce cred astia c-ar zace in mintea-mi bolnava luindu-se dupa desenele mele.

eh, uite ca mama natura m-a cadorisit cu copacul viselor mele. l-am descoperit de curind, pe plaiurile natale. si mi se pare chiar bestial. el e pentru mine copacul cu c mare.

engioi