1 martie. clubul taranului. cintare du-te vino sau du-te-vino. cam frig. mult fum. cintarea n-a rupt gura tirgului. poate celor 2-3 fani ai trupei, alcatuiti din cite-mi dau io seama mai mult din rude si prieteni. si poate vecini de scara, pentru ca am vazut citeva fete de manelisti 🙂 ce cinta astia? habar n-am. un fel de giaz cu fanc si roc… instrumentistii pareau buni. fata cu vocea si ea. da’ nu’s cine le-a scris piesele alea, ca nu prea mergeau… poate daca luai ce era mai bun din vreo 3-4 melodii, iti iesea o piesa valabila, de 5 minute. poate ca nu. complicate rau. unele nu aveau refren. altele erau cap coada un refren. altele erau aiurea-n tramvai! adica ce sint io muzician sa-mi dau cu parerea? una peste alta nu mi-au placut. iar din prezenta scenica nu pot sa va descriu decit tricoul cu dogma a unui baiat metalist care s-a asezat chiar in fata mea (eu recunosc, stateam pe scaun, la masa) aproape de scena sa simta muzica… si sa dea din cap desi nu prea avea plete… eu aveam plete cind eram ca el. de gagica-sa nu mi-a placut. era si ea roacheritza. da-i statea tare urit. nu prea da bine la fete sa fie roacheritze. pe timpul meu numai grasele si uritele erau roacheritze… si fata aia, solista vocala a formatiei ce-o fi patit sa se imbrace in halul ala? cu cizme de piele, fusta scurta si un fel de centura argintie ce atirna asa intr-o parte? parea ca vine de la meditatii… ca parea asa cam de clasa a doispea. dom’le una peste alta n-am inteles actul lor cultural. am plecat inainte sa se termine prima piesa de la bis. e prima data cind plec inainte sa se termine o cintare. na, c-am trait-o si pe asta!
asa. si mai am o intrebare pentru baiatu’ de la sunet (buz saund expiriens): dom’le e vreun trend in romania sa nu se-auda vocea? ca la cite cintari cu romani am vazut io, nu-mi amintesc 3 trupe in 3 cintari diferite sa se-auda cum trebuie ce interpreteaza guristu’!