incredibil cit de mult lincezesc lucrurile pe-aici. ai zice ca nu mai e nimic de spus, de transmis conlocuitorilor planetei ai min. dar cu atitea scule (twitter, linkedin, facebook, google +) de omorit timpul online si socializat (sanchi!) cu cunoscuti si necunoscuti, cui ii mai arde sa scrie 10 – 15 min un post de blog! nemaipomenit cit de mult s-au schimbat lucrurile in citiva ani (7 ca sa fiu mai exact) de la primul post si pina acum, si ce misto de mine ca am un blog ca sa-mi pot da seama mai bine de asta. bine, mai am acasa si un caiet de amintiri (oracol adica) din clasa a opta si un jurnal intim din perioada adolescentei (aka liceu) pe care le-amintesc aici doar ca sa ma laud ce fire introvertita si introspecta sint eu mai!
deci de ce sa mai tinem blog zilele astea bre? si inca unul cu hosting platit si destul de aiuritor ca si continut – pentru ca nu target-eaza vreo nisa sau subiect de larg interes?!
- ca sa fie bine, ca sa nu fie rau;
- ca sa avem cu ce ne amuza dupa ce trece vremea;
- ca sa aratam lumii ce destepti (sau prosti) sintem noi – deci pentru self esteem cum ar veni;
- ca sa vada mai tirziu copii nostri ce tati si mame cool sau uncool au (sau care o fi cuvantul la moda atunci!);
- ca sa nu uitam limba romana, chiar daca ne prostim in romgleza la tot pasul;
- ca sa ne citeasca prietenii din strinatate ca sa nu uite nici ei limba romana;
- ca sa aiba nsa/prism inca ceva cu care sa ne agate (asta am pus-o asa la misto, ca sa se vada ca-s updatat, adica la zi cu informatiile);
- ca sa facem un act de cutura: sa le zicem si altora ce filme, carti, fete, flori, baieti, mancaruri alese, bauturi fine am mai consumat.
am exagerat intentionat cu “ca sa” dar n-am bagat nici un “decit”.
in concluzie, o sa ma angajez iar ca ma apuc de scris mai mult. chiar daca nu mai bine. mai bine prost si mult decit prost si deloc.
sau cum zicea un cunoscut de-al meu: “lucrurile aici dreneaza (sic!) de prea mult timp “si nu tre’ sa se mai intimple asta!
si uite-asa am scris 10 minute fara sa spun nimic interesant.