habar n-am daca va intereseaza, da’ am mai terminat inca o carte de citit. se pare ca sint in perioada jonathan coe, de care am mai citit ‘piticii mortii’. mi-a placut, cum va ziceam cartulia respectiva, asa ca m-am mai inarmat cu inca doua.
ce am gasit pe-acolo? o poveste despre liceenii din birmingham-ul anilor ’70, integrata foarte bine cu o lectie de istorie relativ recenta, lectie care mie unuia imi lipsea din ‘bagaj’. umor tipic britanic pe ici pe colo, istorii pline de inteles pentru cei mici si cei mari.
nu stiu daca tuturor li se intimpla, insa eu obisnuiesc sa ma cam identific cu personajele. mai mereu gasesc paralele intre ce mi s-a intimplat mie si ce li se intimpla celor din carti. o fi vreo boala. dar, de fapt voiam sa zic ca povestea liceenilor din birmingham-ul anilor 70 seamana pe alocuri cu povestea liceenilor din anii ’90 din orasul meu. si noi ascultam muzica, si noi ii consideram pe muzicieni supereroi, si noi voiam sa ne facem trupe de rock, samd. acum o fi la fel?

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=V1Gn0e7kvTA]