daca vrei, fie numai si de dragul vremurilor pe cind iti mai povesteam cu ce imi umplu timpul liber, iti recomand filmul asta. e de vazut. si nu numai pentru ca e un film super premiat. e genul de film care te face macar pentru citeva minute sa reflectezi si la altceva decit la criza, pitipoance, rata la banca, ce punem miine in frigider, cit de tare e aifon, ce masina super tare ai vazut pe magheru leitli, cit de dobitoc e seful, ce colegi idioti ai si altele asijderea.
chiar daca nu e in engleza si nu-i cu brad. mda, nici cu angelina. nici cu jackie chan. nici macar cu monica belucci sau cu sean penn. si nici nu-i de guy ritchie sau de tarantino. si nici de rodriguez. nici macar de scorsese.
engioi.
dap, subscriu.
e fain filmul. L-am vazut anul trecut la sf. gheorghe. Cand s-a terminat am plecat catre cort injurand – “cum draq’ de ne trezim doar cand mai zboara neshte creieri spalati prin jur?!? Ma intreb cum ar fi fost daca ar fi fost la… adica stai, puii mei, aia erau jermani. La noi?!?…” Mai e posibil in ziua de azi…?!? (ca paranteza – si la noi mai e posibil – iata fsnu’, maine pcru’)
Merita vazut, poate chiar si doar pentru acele raspunsuri pe care ti le ceri din doua locuri: din tine si din cel care esti in grup. Si nu, nu trece ca valul. Si nu-i nici chiar acelasi lucru… dupa. E fain filmul.