din cauza timpului liber pe care nu prea il mai am, ma uit din ce in ce mai rar la filme. iar filmele pe care apuc sa le mai vad – in general pe la televizor, sunt fie “rasuflate” (in sensul de vechi si vazute pe la cinema) fie rau de proaste, ca sa zic asa.
aseara insa m-a trasnit hbo cu “en kongelig affære” (“a royal affair”), si mai c-o buca pe canapea, mai din picioare, am reusit sa-l vad de la un cap la altul.
nu ma bag prea mult in treaba lor – costume, regie, distributie, secenariu (inspirat cica dintr-un fapt istoric real) – pentru ca nu am chef si nici nu-s specialist, si daca ar fi sa descriu filmul asta intr-un singur cuvant, as spune ca e “intens”. acum, a doua zi dupa ce l-am vazut, inca il mai simt.
de vazut, neaparat.
Tag Archives: movie
R.E.D.

merg la filmele cu bruce willis. regulat si aproape fara sa pierd nici unul. deh, el e ceea ce s-ar putea numi ‘slabiciunea mea’ cinematografica. chiar daca 3 din 5 filme sint gresite (in unele aparitia lui e total neinspirata desi filmul e ok, in altele e filmul prost de-adreptul), eu continui sa merg la cinema sa-l vad. si citeodata am surprize placute, precum ce-a de aseara: RED.
nu va asteptati la cine stie ce film de arta sau blockbuster… e un film perfect pentru simbata seara. regizorul este cvasinecunoscut (cel putin pentru mine), distributia insa e insa super ok. replici haioase. impuscaturi. atmosfera relaxata. dar ia uite, ca ma apucam sa va povestesc filmul… neah! mergeti si-l vedeti.
the (in)glorious tarantino
putine filme ma mai conving sa merg la cinema. si da, am o slabiciune pentru quentin. si pentru ‘varul’ lui, rodriguez. cam de-aia am mers la inglorious basterds. si daca as mai fi avut nevoie de motive suplimentare, as mai fi gasit: recomandarile celor care au vazut filmul inaintea mea. doua pozitive, una, de pe blogul unui pusti, negativa. de fapt asta e partea interesanta la filmele lui tarantino: iti plac sa nu. cale de mijloc, nu prea exista.
mergeti la cinema si vedeti-l. dupa aia, mai vorbim.
tito & tarantula
cre’ ca-i printre putinele dati cind ma bucur ca primesc un newslewtter (sau spam, cum vrei sa-i zici…)
pe-asta de la myticket l-am citit azi asa intre doua guri de cafea… iar nivelul entuziasmului a crescut instant cind am aflat ca vin baietii astia. in 5 minute max, aveam biletele comandate.
abia astept.
valu’
daca vrei, fie numai si de dragul vremurilor pe cind iti mai povesteam cu ce imi umplu timpul liber, iti recomand filmul asta. e de vazut. si nu numai pentru ca e un film super premiat. e genul de film care te face macar pentru citeva minute sa reflectezi si la altceva decit la criza, pitipoance, rata la banca, ce punem miine in frigider, cit de tare e aifon, ce masina super tare ai vazut pe magheru leitli, cit de dobitoc e seful, ce colegi idioti ai si altele asijderea.
chiar daca nu e in engleza si nu-i cu brad. mda, nici cu angelina. nici cu jackie chan. nici macar cu monica belucci sau cu sean penn. si nici nu-i de guy ritchie sau de tarantino. si nici de rodriguez. nici macar de scorsese.
engioi.

