vreo doua zeci de mii de printese si printi ai intunericului s-au intilnit aseara cu insusi tatal lor. sau bunicul, pentru o mare parte dintre ei. cum show-ul a fost devansat (adica a inceput mai devreme) ca sa nu dauneze foarte mult celor cateva sute de securisti si fosti nomenclaturisti din cartierul floreasca, chiar ma intrebam daca o sa fie suficient de intuneric incat sa intram cu totii in forma care trebuie. noroc ca rotatia si alinierea planetelor a fost favorabila, si la 8 se facuse suficient de intuneric pentru ca printul intunericului sa cinte pe intuneric. de altfel sint convins ca daca nu era intuneric, facea el cumva sa fie… poate-i alinia cumva in dreptul soarelui, cu taburile lor cu tot, pe cei citeva sute de jandarmi care pazeau cele citeva sute de securisti…
printul nu ne-a dezamagit, si chiar daca nu mai cinta el ca la 20, 30, 40 sau 50 de ani, ne-a ridicat adrenalina atit cit trebuie. ne-a pus sa urlam, sa topaim, sa “dam din maini” si desi pe alocuri m-am simtit ca la ora de aerobic, am facut tot ce ne-a zis sa facem. iar el a facut ceea ce ne-a promis ca face…
i can’t fucking hear you!
Leave a Reply