am citit azi pe linkedin urmatorul citat inspirational, chipurile (n-am verificat!) din dalai lama (traducerea imi apartine, merci pentru felicitari):
“cind vorbesti nu faci decat sa repeti ceea ce stii deja. dar daca asculti, s-ar putea sa afli ceva nou”.
duc ideea mai departe si zic, fara a avea pretentia ca emit un adevar universal precum dalai lama, ca capacitatea (sic!) unei organizatii de a invata e rezultata (si) din calitatea si cantitatea cu care cetatenii care o compun se asculta unii pe altii. nu merg mai departe cu ideea sa ma intreb de ce se-asculta/nu se-asculta oamenii unii pe altii, ca nu mai termin postarea asta niciodata.
oricum, e un fel de refelatia zilei, pentru ca la mine la firma animalelor pare ca repetam nereu aceleasi greseli si nu invatam nimic in the process. mereu m-am intrebat de ce. credeam ca sintem numa’ prosti, unul si unul. dar se pare ca animalul cu urechi mari si auz fin nu mai face parte parte dintre noi. e o explicatie mult mai comod de digerat, trebuie sa recunosc.
la modul ironic am la asta un raspuns dintr-un post vechi de vreo 10 ani…
cine are nevoie de dialog cind poti avea doua monologuri in acelasi pret?
http://bit.ly/1ia8WAI
la modul serios cred ca oamenii fac mereu acelesi greseli pt. ca sint greselile care li se potrivesc si de regula ii definesc mai bine decit lucurile pe car ele fac bine.