acum 9 ani aveam un job boring. de fapt jobul nu era boring ci situatia in care ma aflam. asa ca mi-am facut un blog sa-mi umplu timpul. pentru ca oricit de disciplinat m-as da, la blog scriu in timpul serviciului (“sper sa nu m-auda baietii!”). asa a inceput totul.
in 9 ani blogul asta a trecut prin multe , exact ca omul din spatele lui. relatia noastra a evoluat, de la amantlic la casatorie si inapoi. i-am facut promisiuni pe care uneori mi le-am respectat (lights… camera… silence on the set…), si de cele mai multe ori nu (oda “la blog”. adica oda blogului). i-am luat casa noua (gata cu migrarea). l-am dus la operatii estetice (modificari, schimbari, ajustari, sa zicem ca asta ar cam fi…, gata cu emigrarea, mi-am tras maieu cu floare la butoniera, engambament.ro acum si pe aifon). l-am scos in lume (un an mai incolo: negoiu, kitzsteinhorn, amintiri din vacanta: creta, amsterdam, londra – versiunea mea). i-am povestit cate in luna si in stele (nehotarire, ce vrei sa te faci cand vei fi mare, bunatati din camara bulgarului, Tagged: 5 lucruri mai putin cunoscute). i-am impartasit cele mai ascunse dorinte (visul unei nopti de iarna, objects of desire, ora bilantului?). de cele mai multe ori am uitat ca e ziua lui (trei ani), alteori nu (bloghezi-nu bloghezi, vremea trece bai…, uan ir of bloghing).
ne-am iubit. ne-am certat. ne-am vazut. ne-am uitat. l-am impacat. m-a iertat. l-am neglijat. a murit. l-am resuscitat. acum la ceas aniversar nu-i mai fac promisiuni. nu-i mai cumpar cadouri. doar sunt curios cum ne-om petrece timpul in urmatorii 9 ani.
la mai mare!
merci, asemenea. tu esti mai batrin 🙂 faci 10 acusica!
sint aproape 12, acum m-am uitat – eram intr-o sesiune cind l-am pornit si n-aveam nici un chef de carte;-).
confirm, mai 2003.
n-a fost cu rea intentie, citeodata aritmetica mea functioneaza da’ nu prea 🙂