Monthly Archives: September 2015

Sep 08

mugetarea zilei

Publicat in by

am citit azi pe linkedin urmatorul citat inspirational, chipurile (n-am verificat!) din dalai lama (traducerea imi apartine, merci pentru felicitari):

“cind vorbesti nu faci decat sa repeti ceea ce stii deja. dar daca asculti, s-ar putea sa afli ceva nou”.

duc ideea mai departe si zic, fara a avea pretentia ca emit un adevar universal precum dalai lama, ca capacitatea (sic!) unei organizatii de a invata e rezultata (si) din calitatea si cantitatea cu care cetatenii care o compun se asculta unii pe altii. nu merg mai departe cu ideea sa ma intreb de ce se-asculta/nu se-asculta oamenii unii pe altii, ca nu mai termin postarea asta niciodata.

oricum, e un fel de refelatia zilei, pentru ca la mine la firma animalelor pare ca repetam nereu aceleasi greseli si nu invatam nimic in the process. mereu m-am intrebat de ce. credeam ca sintem numa’ prosti, unul si unul. dar se pare ca animalul cu urechi mari si auz fin nu mai face parte parte dintre noi. e o explicatie mult mai comod de digerat, trebuie sa recunosc.

Sep 03

streaming de voie

Publicat in by

ma gindesc sa raminem in registrul muzical, chiar daca nu e marti sau miercuri cu m de la muzica, cum ar zice un clasic in viata.

asadar, astazi, maiestrul (sic!) iosif visarionovici sava va spune cite ceva despre streaming (de muzica) la marginiea legii.

daca ai auzit de spotify sau pandora, chestii in voga peste cele sapte mari si sapte tari, probabil ca ai fost macar un pic frustrat ca nu sint disponibile si pe-un picior de plai.

iaca asadar iata ce folosesc eu ca sa ma desfat cu ele: un device android cu modul “developer” activat, aptoide, hola.

si deoarece nu am gasit tutorialul pe care l-am folosit eu, cam asa mi-aduc aminte ca se face:

Pas 1: din setarile device-ului android activezi modul developer;
Pas 2: instalezi aptoide;
Pas 3: din aptoide iti instalezi aplicatia dorita (sa zicem pandora);
Pas 4: instalezi hola;
Pas 5: pornesti hola;
Pas 6: din hola lansezi aplicatia dorita, iti faci cont, bla-bla;
Pas 7: pui castile pe urechi, dai drumul la streaming si asculti in timp ce pui vasele in masina de spalat. sau pui de mamaliga, ca domnisoara din fotografie.

btw, hola se poate folosi si pentru video (netflix, hulu, etc). si nu neaparat pe android, cica merge si pe windblows si mac. nu merge pe iOS din ce stiu eu.

conform unei stiri de ultima ora care mi se sopteste in casca, hola vinde banda ta la altii, deci e niste hoti! ar fi cica si niste alternative cinstite.

streaming de voie va doresc.

Sep 02

fun, fun, fun, cu lindemann

Publicat in by

e imposibil sa spui ceva despre lindemann fara sa faci referire la rammstein. asa ca merg pe calea asta batatorita de toata lumea.

metalul industrial nu e genul meu favorit, tot ce am consumat se rezuma la white zombie/rob zombie si rammstein. e un fel de desert muzical pentru urechile mele: n-am incercat sa extrag vreun mesaj consistent de-acolo dar ma face sa ma simt bine. ma energizeaza la maxim dar dureaza putin. e intens dar dupa o perioada simt nevoia de ceva consistent.

daca la rob zombie inteleg textele si le gasesc amuzante, la rammstein n-am inteles mare lucru niciodata, exceptie facind cele 2-3 piese (cu texte) in engleza, care mi s-au parut haioase. cu toate astea nu pot sa spun ca m-a interesat vreodata de-adevaratelea “ce zic aia acolo”. cum nu stiu o boaba de germana, am memorat fara sa inteleg niste linii de fredonat si cam atit.

nu zic acum ca chiar nu stiam ce trateaza textele rammstein. imi aduc aminte chiar o poveste, din aia de s-a intamplat prietenului unei cunostinte, despre sefii elvetienti vorbitori de limba germana veniti in vizita la bucuresti, care seara, la masa in oras, in incercarea de a afla mai multe despre angajatul lor roman, il intreaba ce muzica asculta. asta, mindru, zice ca rammstein. elvetienii, ingoroziti, si probabil total lipsiti de umor, ii intreaba daca stie germana si daca are idee ce mascari si ce mostruozitati “spun aia acolo”.

pe skills and pills, till lindemann rezolva si nenorocirea asta: textele pieselor sint in engleza si desi vizibil chinuite in ceea ce priveste pronuntia, isi fac treaba si poa’ sa inteleaga acum si neiubitorii de heidegger in original ce vrea sa zica poietu’.

care va sa zica ascult rammstein de vreo 15 ani, si cind zic asta chiar o spun la prezentul continuu: am ascultat, ascult si voi asculta. am fost la cele doua show-uri ale lor de la bucuresti si ma voi mai duce la urmatoarele de-aici sau de-aiurea. asa ca am primit cu bucurie vestea aparitiei acestui proiect. stiam doar pe jumatate la ce sa ma astept, pentru ca de omul orchestra suedez nu prea stiam mare lucru. death metalul e pentru mine “traforaj viteza”. din punct de vedere instrumental, care banuiesc ca a fost taskul lui tägtgren, piesele sunt un fel de rammstein pe steriozi. doza dubla de viagra, “just to be sure”, cum ar zice chiar poetul intr-una din piese.

mi-am cumparat albumul aseara, l-am ascultat pana pe la 1:30 a.m. si m-am trezit dimineata nerabdator sa-l ascult din nou. toata lumea stie ca dulciurile dau dependenta. va las sa descoperiti singuri de ce.