Oct 24

o convorbire telefonica surpriza. sau nu…

photo by [jimfrazier]

in mod cert manifest simptome ale imbatrinirii. prematur sau nu.
sau poate vad ca oamenii ‘achizitionati’ mai recent in cercul (sau patratul, rombul, pentagonul) de apropiati dispar fara urma sau nu mai ‘intilnesc asteptarile’ (sic!).
mai e deasemenea momentul sa lansez ipoteza ca de regula oamenii care nu-s in preajma ta zi de zi nu au tot atita oportunitati sa te dezamageasca si tot ce pastrezi despre ei sint amintirile frumoase.
de ce emit aceste ipoteze?!
astazi am primit un telefon cit se poate de interesant. anticipat cumva de niste investigatii superficiale. numarul doi intre prietenii din copilaria (in ordine cronologica, stiti cum e, cu statutul de ‘cel mai bun prieten’), ticuta, mi-a dat un telefon. nu ne-am mai vazut de vreo 13 ani. brusc, mirosul din sala de clasa a unei scoli mici dintr-un oras mic de provincie din vremurile ‘de dinainte’ mi-a invadat narile. imaginile din ‘filmul amintirilor’ a rulat cu viteza sporita pe tot parcursul convorbirii telefonice, desi sunetul era desincronizat cu vreo 20 de ani si continea afirmatii si promisiuni legate de prezent. am auzit cuvinte ca spania, sotie, fetita mea de 7 luni, sa-ti traiasca, eu inca nu si evident ne-am promis craciun, bere, telefon, numar adaugat in agenda, neaparat. am concluzionat in mare tromba cu ma bucur nespus ca te-am auzit si ca esti bine.

da sint nostalgic. si da, chiar sint bucuros.
astazi am mai bifat o zi reusita.

(btw, piesa asta nu se nascuse pe vremea aia!)

Oct 15

nino-nino, tarantino


death proof, cealalta jumatate de grindhouse e un film de tarantino.
se vede si se aude chestia asta.
ce poti face cu kurt russel (dupa care chiar ca nu-s cazut in limba) si mai ales cu 2 muscle cars din anii 70? pai poti sa dai si rasol, daca nu te cheama tarantino. daca totusi esti tarantino, il/le asezonezi cu o mina de gagici, cu o muzica fenomenala si, evidaman, in stilul casei bagi 2-3-4-5-6-7-8-9 cadre cu tine… action!

Oct 08

grindhouse: planet terror

jumatatea lu’ robert rodriguez din grindhouse este o comedie romantica, in stilul care l-a consacrat pe autor. autor care semneaza atit coloana sonora, scenariul dar si regia.

planul iubirii neconditionate dintre cele doua personaje (el – tinar virtuoz violoncelist, ea – balerina reputata la teatrul din localitate) se suprapune peste planul iubirii fata de patria (care in cazul americanilor se suprapune evident cu planeta) care trebuie salvata din miinile conspiratorilor iudeo-francmasoni… lupta se duce (evident in planul ideilor) in spitale, in baze militare si chiar in restaurante. nu putem ignora nici incursiunile in arta culinara, sau imaginile de o frumusete devastatoare care surprind un mirific cadru natural. as mai remarca prinosul adus de catre autor pe altarul bio-ingineriei si cel al medicinei.

mda, siiiguuur!
abia astept sa vad si cealalta jumatate. jumatea lui tarantino.

inca o chestie: acum vreun an va ziceam ca abia astept sa vad filmul asta. acum a venit vremea sa va spun ca a meritat asteptarea.

Sep 26

(stanley kubrik’s) full metal jacket

nu ma dau in vint dupa filmele lui kubrik. poate ca n-am vazut suficiente incat sa prind gustul.
cu atit mai putin dupa filmele de razboi.
si mai putin dupa fratii baldwin.
dar filmul asta chiar trebuie vazut. in caz ca n-ati apucat sa-l vedeti pina acum.
iar super-ul de pe afis chiar zice ce trebuie: ‘in vietnam the wind doesn’t blow. it sucks!’
si nu in ultimul rind, coloana sonora e bestiala.

Aug 13

interludiu: baile cu apa calda si placutele de frina

post-uri pe acelasi subiect: sumar executiv* de vacanta, am plecat dar m-am intors, intro: oradea ruleaza


dupa cei 600 si ceva de kilometri, a doua zi a mers o relaxare la bai. la baile felix. locu’ de cazare pe durata sederii la oradea a fo’ de fapt in buza bailor mai inainte amintite, la pensiunea beverly hills. apropitaru’ beverly-ului autohton ierea pe semne un mare admiratoriu al valorilor americane. desi pensiunea de trei margarete nu are tocmai un parfum vadit american (chiar, cresc oare margarete in america?!) e un spatiu foarte misto de locuit. numa’ baia avea vreo 10mp! suspiciunea de ‘n-am deschis inca, dar va place organizarea?!‘ mi-a fost intarita de vreo doua iesiri la rampa a citorva prezente de sex feminin in compania patronului, nea’ Florin (iertata-mi fie remarca!). oricum, un loc bun de cazare, chiar inainte de intrarea in bai, pe dreapta cum vii dinspre oradea. si nu foarte scump.

asadar, ziceam ca o baie de soare si de apa calda natiurel, fu tomnai la fix. altfel, in afara de apa calda si de soarele natiurel, de ceru’ ca oglinda si aerul perfect respirabil, baile felix nu-s cine stie ce. fondul sonor la bai, mai ales in ultima din cele 3 ore petrecute acolo, a fost asigurat de un virtuoz al pick-hammer-ului care avea de lucru la 10 metri de marginea bazinului cu ape, evident, termale. caci, va spuneam, avintul de reabilitare al zonei bate filmu’!

a doua parte a zilei, am petrecut-o fain frumos la dealerul local de skoda, pe numele sau Autogrand SRL, unde am intreprins o inlocuire a placutelor de frina a mijlocului de locomotie pe numele sau de alint ‘mititica’ (vezi imaginea insotitoare). aceasta scurta incursiune in mecanica auto o datoram dealerilor bucuresteni (pe care ii felicit cu aceasta ocazie pentru programul incarcat de service din aceasta vara) care ne-au putut oferi numa’ programari, pentru aceasta operatiune dureros de necesara, la date cu mult dupa prognozata intoarcere din concediu.

placutele au fost inlocuite cu succes (altfel nu as fi putut poate scrie acest post) cu sprijinul unei doamne-dispecer de service… daca va zic ca nu a cerut nici spaga?!

concluzia zilei: oradenii, desi soferi aprigi, sint oameni de treaba.

May 27

filme de weekend: stranger than fiction


viata unui agent I.R.S. (aka fiscul american pentru cei care au citit in ultima vreme numai ziarul click) nu poate fi una interesanta. toata lumea uraste sa-si plateasca taxele, asa ca toata lumea ar vrea sa-i vada morti pe baietii astia de la I.R.S. evident, daca esti un romancier de succes si veniturile tale din copyright iti sunt substantial diminuate de taxele care le platesti unchiului sam, cu atit mai mult vrei ca toti agentii de fisc sa moara. asa ca scrii o carte care sa aiba drept personaj principal un agent de fisc. pe care sa-l omori la sfirsit, sa se termine cartea cu happy end.
nu, nu despre asta e filmul.

Apr 11

13

chestia asta m-a facut sa pun postul asta aici. n-o sa merg la filmul asta. poate pentru ca am trait vremurile alea, sau poate ca am intirziat deja cu o saptamina postul asta ‘aniversar’.