Dec 26

2020: carti

2020 a fost un an de cacat. daca a fost bun pentru ceva, a fost pentru citit. nu stiu daca am citit mai mult ca de obicei, am început 16 cărți, am terminat 12. la 2 am rentuntat, pe 2 inca le mai citesc. ma gindeam zilele astea ca pe multe ar fi trebuit sa le citesc mult mai devreme, si asa mi-a venit ideea acestui post. asadar, dintre cele pe care le-am citit anul asta:

penru 20 – 25 de ani: bukowski, orice (sunca pe pline, posta, factotum, femei, hollywood, de duzina, dragoste la 17,50$)

pentru 25-30:

pentru 30-35:

deci sint cu ceva ani in urma si recuperez. dacă voi sinteti mai tineri, incepeti mai devreme. am pus linkurile de la carturesti, si de la amazon (acolo unde nu am gasit).

Jul 29

scriu la blog

pandemie. midlife crisis. angoase. apa calda lipsa. cacatul a lovit ventilatorul. 

visul meu pina de curind era (sa am) un mercedes. c klasse. albastru.  chiar ma gindeam sa imi evaluez activitatea zilnica in cit de mult ma apropii sau ma indepartez de (ziua in care o sa am un) mercedes.

ca sa fie clar, eu as vrea un mercedes pentru ca e mercedes. nu pentru ce reprezinta un mercedes. 

dar chiar, cam ce-ar puea reprezenta pentru mine un mercedes? probabil ca o perioada in viata in care nu as avea alte griji si m-as putea bucura de el. ziua aia in care toate problemele s-ar rezolva. sau le voi fi rezolvat eu.

stiti cintecul ala al formatiei partizan? in care scafandrul prinde pestisorul de aur si ala ii zice ca poate sa-si pune orice dorinta. 

un singur lucru nu-ti dori. 

e mercedes, ca vei muri.

scafandrul insira o mare lista, si la sfirsit zice:

insa mult, si mai ales, 

sincer, vreau un mercedes.

si mie in cap mi s-a fixat mercedesul. nimic si nimeni nu se compara cu el. cred ca fiecare are mercedesul lui. numai ca al meu e chiar mercedes.

n-am condus niciodata un mercedes.

Aug 26

(inca un) espresso

  • s-a indignat si si-a dat cu parerea toata suflarea ref la ce a zis naumovici despre locul femeii in creative advertising. ce mai freamat, ce mai zbucium, si ce de carne s-a indesat in frigiderul (cumparat de la altex, cum altfel!) impricinatului. nu-i pling de mila, sint sigur ca ii rezista coafura si la chestii mai grele. dar nu pot sa nu remarc asemanarile si mai ales deosebirile cu situatia baiatului de la saatchi (daca ati deschis tirziu frigiderele, aici si aici). bine, oameni de alt calibru, alt nivel de exprimare, alta reactie, nobles oblij cum ar veni.
  • sug cind vine vorba de amintit zilele de nastere ale apropiatilor. si ar trebui sa ma credeti pe cuvint, nu pot sa va zic aici cit de des si grav am dat-o cu mucii in fasole pe tema asta. dar am un prieten care e nascut pe 23 august si de a carui aniversare nu uit niciodata. intr-o lume perfecta, ceilalti prieteni ai mei (daca e!) ar fi nascuti de valanteins dei, unu mai, blec fraidei si intai decembrie. remarcati ca n-am nevoie de degetele de la mai multe maini?
  • vine un moment cind treaz fiind, incerci sa opresti aerul conditionat cu telecomanda de la televizor. asta dupa ce in prealabil ai incercat de citeva ori sa intri in scara blocului cu badge-ul de la munca. am aflat insa ca nu sint singur. doamne(le)-ajuta!
  • mini me ma roaga mereu sa-l adorm seara cu povestiri de cind eram eu mic si cu ce-am facut la serviciu peste zi. greu, pentru ca epuizez ambele subiecte in mai putin de cinci minute (povestile cu betiile nu se pun, si nici nu lucrez ca marinar sau pompier ca sa adun puncta pe partea de aventura!) iar lui ii ia cel putin jumatate de ora sa adoarma. de mi-ar fi pregatit cineva acum douj’ de ani pentru treaba asta poate imi alegeam alt drum in viata si aveam mai multe de povestit. cum zice si baiatul asta aici.