aciduzzu sta toata ziua la pinda, fiind gata in orice moment sa agite spiritele. unealta lui preferata e e-mailul cu cc, iar activitatea predilecta e forward-ul. care va sa zica primeste, nu proceseaza deloc, adauga in carbon copy (cc) persoane influente (sefi mai mari sau mai mici) si forward-eaza. citeodata mai pune de la el o remarca malitioasa gen “not good”, “va rog sa luati masurile ce se impun”, “FYA” sau chiar “FYI”. nimic insa care sa-l implice sau sa-l angajeze in vreun fel.
aciduzzu mizeaza foarte mult pe efectul de ricoseu, pe amenintarea subtila, indusa si nu exprimata direct. asta vine de la cc-ul de care aminteam. pentru ca n-are coaie, in caz de confruntare directa isi schimba cu 180 de grade pozitia, devenind instant de aceeasi parere cu tine.
nu cred ca personajul nostru are ca scop in viata sa faca rau cuiva, cum e cazul vampirului energetic. el vrea doar sa se bage in seama. sa fie in mijlocul lucrurilor importante. si de cele mai multe ori este, cam ca musca-n cacat cum zice o vorba populara.
aciduzzu aciduleaza (sic!) spiritele ca sa dea senzatia ca pune umarul la treaba si bineinteles ca de cele mai multe ori produce doar pagube. cam ca in vorba aia cu desteptii care trebuie sa scoata bolovanul.
ca sa fie cu adevarat eficient, adica sa produca un grad semnificativ de acidulare, el trebuie sa fie sef sau sefulet. si deoarece e o fire voluntara, nu poti fi sigur vreodata ca esti prieten sau aliat cu aciduzzu. el iti face rau si cand iti vrea tot binele din lume. in schimb, daca-i intorci cheita si-l indrepti catre tinta dorita iti poate aduce ceva beneficii de moment.
aciduzzu iti poate strica ziua si chiar mai mult decit atit. nu e bine sa-l ignori sau sa-l tratezi cu indiferenta pentru ca iti poate da de lucru. din cauza cc-ului. nu poti sti cind loveste iar ca sa-l tii sub control trebuie sa consumi o cantitate semnificativa de energie. este bine sa-l infrunti direct, rapid si cu maxima convingere.
vacanta placuta si week-end minunat, alaturi de andreea esca! ah, da si casa de piatra pentru cei care tocmai s-au intors de la cununia civila. sau religioasa.
in industria mea exista o puternica cultura a statului la birou. si a plecatului la ora fixa de la birou. o combinatie fatala pentru o industrie trebuie sa serveasca oameni (desi am mari indoieli, si nu numai eu, ca angajatii sint convinsi de acest lucru). adica e din zona de “servicii”. pentru populatie. pentru oamenii obisnuiti, cum ar veni. pentru “persoana fizica”.
cuvint inainte: am mai zis-o, una din placerile blogeritului e ca poti sa-ti versi frustrarile pe el. e un fel de exhibitionism din partea mea, si un fel de voyeurism din partea voastra, a celor care-l cititi.
de mult timp imi tot propun sa dau in vileag perlele pe care le aud zilnic la firma animalelor. pastrez anonimatul autorilor, ca sa fie bine ca sa nu fie rau. iata asadar ce am apucat sa notez. nu e un top, e o ordine mai degraba cronologica.
cand eram prin clasa a 12-a profa de fizica trebuia sa-si dea examenul de grad. asta presupunea sa tina cate o ora deschisa pentru fiecare clasa pe care o avea. noi eram singura ei clasa de-a 12-a si n-aveam evident nici in clin nici in mineca cu fizica. pe vremea aia ne pregateam (sanchi!) pentru bac si pentru admitere, si foarte putini (daca nu chiar niciunul) dintre noi nu intentiona sa includa materia asta in program. ca sa scape cu fata curata, profa a ales o lectie (ra ceva legat de teoria relativitatii cred) si timp de un trimestru, in fiecare ora (cred ca aveam doua pe saptamana, eram clasa de real) am repetat cu totii acea lectie, teorie aplicatii si laborator. am facut si role play-uri cum se zice. ne-a promis ca ne da cate un 10 la fiecare si ca (evident) ne da la toti medie de trecere pe anul respectiv daca trecem cu succes proba acelei ore deschise.
cred ca fiecare dintre noi cunoaste cel putin un om de felul asta, indiferent ca e coleg de serviciu, ruda sau vecin pe scara blocului. spre fericirea mea, eu am in momentul asta in minte un singur personaj, celelalte pe care le stiu s-au pierdut in negura vremurilor de odinioara (hop si cu metafora!).