ce ne facem fetelor?! trump, acest gigi becali american a cistigat alegerile prezidentiale in us of a. unii se bucura. altii pling. unii chiar protesteaza in strada. urla tuiterul. plinge feisbucul. orange is the new black e gluma momentului. site-urile de imigrari din canada si noua zeelanda s-au blocat la asaltul americanilor nemultumiti. lumea se intreaba daca e mai grav brexitul decit trump. altii zic trump agraveaza brexitul. unii ca putin isi freaca miinile de bucurie. altii ca nu numai el. multa galagie, ce mai. un pic de rabdare, ca dupa blec fraidei vine gingal bels si care va sa zica revelionul.
intre timp…
niste baieti din republica macedonia (fosta yougoslava) au facut banuti frumosi de pe urma trump-etilor.
se tot vorbeste despre asaltul robotilor asupra clasei muncitoare. se pare ca si cea mai veche meserie din lume este amenintata cu robotizarea.
chinezii continue sa cloneze tot ce le pica in mina, chiar si tampoane.
se spune ca hackerii rusi au primit liber la atacuri cibernetice si pentru evenimentele electorale din europa. ma gindesc totusi ca pentru noi nu e nici un pericol, la ale noastre nu se pricepe nimeni mai bine ca dragnea.
later edit, era sa uit: au inceput meciurile de pregatire ale stejarilor. bagati-va!
habar n-am ce dracu’ pun astia in jucariile lego, dar al meu s-a invartit ca titirezu’ vreo doua zile inainte si vreo trei dupa ultima achizitie de gen. unde mai pui ca doua seri la rind a trebuit sa particip nemijlocit la asamblatul chestiilor, pentru ca nu e in stare inca s-o faca de unul singur. recunosc, bucuria a fost dubla: una ca m-am jucat si eu, a doua ca am petrecut facind ceva impreuna citeva (zeci) de minute.
(1) m-am trezit azi dimineata ingrozit: se facea ca eram student, stateam in camin si n-aveam bani. trebuie ca m-a speriat faptul ca eram student. in rest nu e mare diferenta fata de realitatea la zi, casa in care stau e a bancii. la fel si salariul.
incercand sa-mi satisfac setea de cultura cu bani putini, am aterizat uichendul trecut in piata palatului (sau revolutiei, sau “in fata la ateneu”), la festibalul international de jazz. in timpul asta, la ateneu se desfasura concursul/festivalul enescu, afalat in culmea lui (cre’ ca era finala pe “aparate” sau ceva). organizatorii lu’ enescu, gindindu-se la toti melomanii care nu mai apucara bilet la interior, pusera un ecran si niste boxe in fata ateneului care difuzau ce se petrecea inauntru. ei, boxele astea, s-a gindit careva, trebuiau sa concureze direct cu sculele de concert ale baietilor aflati la 20-30 metri mai incolo. z’dai seama ce cacofonie! altfel, uichendu’ trecut s-a inregistrat in piata revolutiei cea mai mare densitate de cultura pe metru patrat. multumim organizatorilor si doamnei primar pentru organizare.
la sfirsitul saptaminii trecute, simbata, a picat ing-ul 
ocupat fiind cu vacanta la mare si la munte, plimbarile cu bicicleta si berile dupa program, dar si cu brexitul si cu campionatul european, am trecut cu gratie pe langa luna iunie fara nici o postare pe blog. asa se intimpla cind exista viata dincolo de online. adica offline.