Apr 02

pulpe la gheata

citind chestia asta cu cei 3.28 de lei pentru care anaf a inchis pub18, mi-am amintit ultima vizita pe care am facut-o la localul cu pricina.

era cred prin 2001 si am comandat celebrele pulpe dezosate cu cartofi prajiti. cind a venit nota, care era semnificativ umflata, am citit ca pulpele pe care le mincasem aveau vreo 600g. as! l-am intrebat pe chelner cum explica treaba asta, si mi-a spus ca la ei pulpele se cintaresc cind sint inghetate, si ca probabil au avut ceva mai multa gheata. treaba s-a transat evident in favoarea lor, maxim ce puteam obtine era sa plec de-acolo si batut si cu banii luati.

asa ca ce face anaf imi convine pentru ca ma simt razbunat, chiar si acum, la 14 ani distanta. si nu cred ca nu sint eu singurul care si-a luat teapa la bombele din regie in ultimii 20 ani.

bravo anaf, tine-o tot asa! pentru ca razbunarea e cea mai buna razbunare, cum ar zice nemuritorul gambeta!

Dec 22

25 de ani mai tirziu

desi am semnat azi mai multe hirtii (obisnuiesc sa-mi pun data imediat sub semnatura, indiferent ce semnez), am realizat ce data e azi, 22 decembrie, abia la ora 5 pm frunzarind twitterul.

si mi-am adus aminte ca fix acum 20 25 de ani, pe la ora 3-4 pm, in orasul de provincie in care m-am nascut, incercam sa potrivesc antena la tv “pe moscova”. sau “pe chisinau”, nu-mi mai amintesc exact. din greseala am nimerit pe tvr fix la faza celebra in care dinescu si caramitru intrind in studio cu o gasca de vreo 10-15 oameni, depanau cruci de zor si strigau “am invins”. habar n-aveam atunci cine-i dinescu, si vazindu-l pe caramnitru acolo am zis ca trebuie sa fi fost o piesa de teatru, altfel nu se explica “prezenta” crucilor depanate in direct sau in reluare pe ecranul unui televizor din vremurile alea.

“revolutia” pentru mine a fost la televizor. pentru ca acolo, in orasul mic de provincie, singura actiune de protest pe care am trait-o live a fost sa-l vad pe un nene cu un otcit tirind agatat de bara din spate un tablou cu ceausescu. si nici asta nu-s convins ca am trait-o de-adevaratelea sau mi-a povestit-o cineva. cam asa s-au si nascut apoi toate legendele pe tema “revolutiei” la mine in oras: intamplari traite sau vazute de unii si-au fost insusite de altii.

ne-am uitat la televizor, si dupa o vreme, vazind cum evolueaza lucrurile, tata a zi sa mergem pina la alimentara sa ne luam ratia (aka “cartela”) de ulei si de faina. “ca cine stie miine ce-o mai fi!” am luat-o (sau am gasit inchis la alimentara?!) si ne-am intors acasa. o vreme ne-am mai uitat la televizor. apoi, dupa ce au bagat filmul lui sergiu nicolaescu (cred ca “ringul” se numeste) ne-am culcat.

a doua zi trebuia sa taiem porcul!

leitar apdeit: mi-am dat seama ca cei 20 de ani sunt 25. ma scuzati, ma credeam mai tinar.

Oct 15

pauar of blogs: niste ani mai tirziu

daca as fi pentru o zi presedinte… pardon, asta e de la alt post.

daca as fi macar un belister, ca la alister nici nu indraznesc sa visez, as zice ca terasele de pe decebal se darima pentru ca primarul sectorului 3 a citit postul meu de-acum fix trei luni si o zi: mai avem nevoie si de iarba! sau daca nu primarul, macar vice-primarul, care-o fi el. cert e ca lucrurile se desfasoara “as we speak” iar eu nu ma pot gindi acum decit la ceea ce o sa se intimple cu fauna de terasa-alcov, gen bordelul mov: la lola, la fifi, la micuta janet, sa mai dau o tura sa borasc la closet. si cum nu o sa ma mai pot eu lauda la managerii de la serviciu ca dorobantiul s-a mutat la mine-n cartier. bine dracului ca macar am mai mult loc sa ma plimb cu triciclstul si patrupedul pe trotuare, macar pina trec alegerile.

love, love, love!

btw, ca sa intelegeti mai bine titlul vizitati zona de postari asemuitoare.

daca nu intelegeti poza, e grav.

Oct 02

pipi caca

fiind o persoana mai mult ocupata, in zilele lucratoare ale saptamanii maximum de entertainment pe care-l pot oferi kinderului e plimbarea de 40 – 50 min cu tricicleta prin cartier. inevitabil traseul trece pe langa unul sau mai multe locuri de joaca amenajate intre blocuri. chiar daca sinteti sau nu in target, cred ca le cunoasteti, fie si numai din reportajele nenumarate de la televizor. ai trecut cu tricicleta pe langa “pac” = ai pus-o, pentru ca trebuie sa te opresti neaparat, little batman fiind  ager de privire si aprig la vointa, iar durata pit stop-ului e foarte dificil de prognozat.

zilele astea (din vremuri electorale) ma aflam cu generatia z intr-unul din aceste parcuri. dupa lunga introducere de mai sus, stiti acum si de ce. aglomeratie mare: cam 20 de pinguini de toate varstele impreuna cu insotitorii lor: mame, tati, bunice. bunici n-am prea vazut. din galagia generala, se desprinde o voce suav-isterica a unei copchile de 4-5 ani: “maaaami vreeeau piiiipiiiii!”. mami ramine oleaca blocata, dupa care raspunde: “mergem acasa”. pentru ca in genialitatea lor, edilii au decis ca e mai necesara o ghereta plus paznicul plus salariul aferent si nu o buda pentru copiii si parintii lor. btw, nu cred ca e nevoie sa va spun ca pe o distanta de 1km in jurul locului cu pricina nu exista nici o toaleta publica.

optiunea parintelui de mai sus e una fericita. nu sint convins insa ca toti procedeaza la fel. asa ca pregatiti-va ca peste 20 de ani sa miroase in continuare a pisat la fiecare colt de bloc. pentru ca jumatate din kinderii de azi o sa se pise in continuare pe strada, in timp ce cealalta jumatate o sa sufere de pietre la rinichi.

Jul 14

mai avem nevoie si de iarba!

pentru cei care vor sa se faca antreprenori de succes, iata cum poti da lovitura in 3 pasi simpli:
pasul 1 : inchireizi un parter (spatiu comercial) pe bulevardul decebal (bucuresti, sector 3);
pasul 2: deschizi o cafenea in spatiul cu pricina;
pasul 3: deschizi o terasa pe jumatate din latimea trotuarului din fata spatiului inchiriat. banuiesc ca e gratis (e domeniu public, ce plm!). cind zic terasa includ aici structura de rezistenta din lemn, pereti ocb, geamuri si acoperis;
pasul 4: ingradesti spatiul verde situat intre trotuar si carosabil din fata terasei si pui acolo niste iarba/gazon, 2-3 copacei, o fintina arteziana sau o figurina luminata cu leduri, dupa gust;
pasul 5: dublezi (sau chiar triplezi) spatiul terasei extinzandu-te pe spatiul verde mai sus mentionat; cand zic ca te extinzi pe spatiul verde inseamna ca razi primul strat de pamint cu iarba cu tot si infiintezi fie un pod de scanduri fie pavaj cu dale, dupa inspiratie. pe care amplasezi mobilierul de terasa.

recapitulam: platesti chirie pentru 10 mese, operezi cel putin 40 (10 in interior + 10 pe terasa + 20 pe terasa de pe spatiul verde). grabiti-va, va spun din sursa sigura ca inca mai exista spatii de inchiriat la strada, cu trotuar si spatiu verde in “dotare”. daca se termina, e un pic de loc si pe bulevardul burebista, aflat in imediata apropiere.
in tot acest timp, cei care locuiesc in zona platesc impozite iar o parte din bani se duc pe amenajarea so intretinerea spatiilor verzi. bineinteles cu ce ramane dupa reamenajarea bulevardului unirii

May 26

exercitiul democratic

am votat ieri la europarlamentare. e prima data cind merg la vot dupa 12 ani. habar n-am de ce am facut-o de data asta, si ce e trist e ca nu-mi amintesc de ce am votat nici data trecuta. nu mai zic ca habar n-am ce alegeri erau si pe ce am pus stampila. de data asta poate ca am vrut sa-i arat noii generatii ca asa se face. mda, noua generatie are doar vreo 15 luni si desi sint sigur ca i-a placut nu cred ca a inteles mare lucru. la fel ca si mine.
nu mai votez demult din convingere. mai exact din 1996. am constatat ca la urma urmei, cum zicea un clasic, nu conteaza cine voteaza ci doar cine numara voturile.

Apr 28

patricia, you’re brakin’ my heart!

get shit doneapropos de asta:

buna ziua.
astazi s-a prezentat la sediul nostru patricia icxsulescu pentru angajare.
am trimis-o la policlinica pentru medicina muncii si nu s-a mai intors, desi aceasta a efectuat controlul.
in urma discutiei purtate, aceasta mi-a comunicat ca nu mai doreste angajarea intrucat are niste probleme in familie.
multumesc.
XXX, recruiter