Author Archives: engambament

Nov 09

demisiile pe care trebuie sa (ti) le (d)ai

Publicat in by

observ un fel de trend: in “politica” trebile se rezolva cu stenograme care ajung in ziare. demisiile de “rasunet” din presa se rezolva cu scrisori. viteza cu care se produc scrisorile astea (asta, asta si asta) pe la trusturile detinute de unii “moguli” e ametitoare. de la ameteala pe unii ii ia greata. si pe mine la fel. uneori daca ai avut ocazia sa cunosti personajele e si mai si. au fost un trio formidabil cum s-ar zice. ce s-o alege de pinguinii ceilalti, restu’ de 50 sint curios.astia ce fac? va dati seama, 50 si ceva de scrisori ori doua pagini fiecare, pui de un volumas… pe care poti sa-l vinzi impreuna cu ziarul. la insertul cu pricina mai merge si o batista sau un prosop, ca sa-ti stergi lacrimile de crocodil pe care le versi citind scrisoricile… “din colectia 50 de scrisori pe care trebuie sa le ai”,.. hopa si ad-ul pe teveu.

pese: bine, mie imi e greata acuma si din alte cauze, care nu tin de scrisori si stenograme. plus ca am mincat niste peste. care se lipeste.

pese doi: care dintre cei doi minuitori de condei i-o fi scris scrisoarea primului? nici unul cred. difera stilul. la scrisorile astea doua nu se dau nume. pe cind dincolo…

na, ca m-am bagat si eu in seama.

Nov 03

comunicare stil vodafone

Publicat in by

stiu ca sint rautacios si ca unii vor ridica din sprinceana la postul asta dar nu pot sa ma abtin.

am o problema cu o factura vodafone, o plata mai exact. problema cauzata de o eroare a lor, nu una a mea. deci purced, nervos din start, sa apelez minunatul serviciu de asistenta clienti. care pe vremea mea era steluta-doi-doi-doi. o colega imi zice ca nu. pentru probleme de facturi suni la steluta-doi-doi-patru.

primul apel: steluta-doi-doi-patru. intra dupa cum e si normal ivr-ul. astept sa selectez optiunea “consultant”, tasta zero. apas tasta zero. intra un mesaj de asteptare. de vreo citeva ori. apoi de vreo citeva zeci de ori. nu exagerez. dau 3-4 mailulri in timp ce ascult mesajul cu pricina. mai discut cu unu-doi colegi, rezolvand ceva probleme marunte. nu pot sa zic ca mi-a crescut nivelul de adrenalina, insa cu siguranta ca mi s-a incalzit urechea la care tin telefonul mobil. pentru ca si telefonul s-a incalzit de atita hold. in engleza mesajul suna cam asa (ala din romana oricum parea aiurea rau…):

… your call has been placed in a priority queue. please continue to hold.

dupa atita asteptare ma gindesc ca forma lui corecta ar fi:

… your call has been placed in a very low priority queue. please continue to hold.

in sfirsit intra apelul. raspunde o fiinta umana. cel putin asa pare. incerc sa-i explic “ce doreste caprioara”. cind aude de facturi zice ca am sunat unde nu trebuie. am ajuns in centrala zice. bine dar eu am sunat la steluta-doi-doi-patru. pai sinteti persoana fizica? pai da. pai trebuie sa sunati la steluta-doi-doi-doi. sint mult mai nervos. asa ma enervez eu fara motiv uneori. intrerup convorbirea mirlaneste si sun la steluta-doi-doi-doi.

al doilea apel: steluta-doi-doi-doi. intra iar ivr-ul. cinci optiuni. nici una de factura. ma “plimb” prin meniu. n-o gasesc. reiau procesul din “top level of menu” si incerc sa identific tasta pentru “consultant”. nu reusesc sa o gasesc. ma uit pe site. vad ca exista optiunea, pe bani (0.41 euroi pe minut!) sa vorbesti direct cu un consultant. sa sunam acolo deci!

al treilea apel: steluta-cinci-cinci-cinci. deja m-am mai calmat, dar tot nervos sint. suna direct un telefon, nu mai intra “robotu'”. raspunde un flacau. renunt sa-i explic ce problema am, si il intreb pe un ton deloc prietenos (cum ziceam, sint nervos, frustrat) cum pot intra in legatura cu un consultant. sunati la steluta-doi-doi-doi. bine zic, dar acolo nu se poate lua legatura cu nici un consultant. ce problema aveti? una legata de factura…. pai tre’ sa sunati la steluta-doi-doi-patru. pai am sunat acolo si m-a trimis catre centrala. inchid brusc, evident fara sa spun la revedere.

al patrulea apel: steluta-doi-doi-patru. inainte sa sun incerc sa ma calmez. m-am ambalat fara motiv. poate-s io prost ca nu am gasit optiunea potrivita. sun. apas zero. raspunde cineva (muuult mai repede decit ma asteptam). sint cutare, vreau cutare chestie. pai da dar trebuie sa sunati la steluta-doi-doi-patru. aici ati nimerit in centrala. pai da, dar eu am sunat la steluta-doi-doi-patru. nu ma intereseaza cum am ajuns ‘in centrala’ oricum. si oricum nu mai am nervi sa mai sun la vreo steluta, pentru ca e al zecelea apel… (exagerez, normal!) bine, haideti ca va fac eu legatura. bine multumesc. imi face legatura. dau de un om. vorbesc. avem un dialog. comunicam. imi zice ce am de facut. etc.

durata estimata a aventurii: o ora

gustul ramas in urma experientei: amar.

senzatia dominanta: frustrare.

ideea care-mi incolteste in minte: sa ma mut la oringi. ei au si aifon de-ala de care vreau eu.

Nov 02

banc prost

Publicat in by

ma fascineaza campania asta cu depozitul imediat de la bancpost: “ca si cum ai lua bonus in prima zi de munca”, “ca si cum ai prinde pestele cel mare imediat ce arunci undita in apa”, ca si cum… ca si cum… de ce nu:

…ca si cum te-ai sterge la cur inainte sa te caci

Oct 31

R.E.D.

Publicat in by

merg la filmele cu bruce willis. regulat si aproape fara sa pierd nici unul. deh, el e ceea ce s-ar putea numi ‘slabiciunea mea’ cinematografica. chiar daca 3 din 5 filme sint gresite (in unele aparitia lui e total neinspirata desi filmul e ok, in altele e filmul prost de-adreptul), eu continui sa merg la cinema sa-l vad. si citeodata am surprize placute, precum ce-a de aseara: RED.

nu va asteptati la cine stie ce film de arta sau blockbuster… e un film perfect pentru simbata seara. regizorul este cvasinecunoscut (cel putin pentru mine), distributia insa e insa super ok. replici haioase. impuscaturi. atmosfera relaxata. dar ia uite, ca ma apucam sa va povestesc filmul… neah! mergeti si-l vedeti.

Oct 28

vine haloinu’…

Publicat in by

…ceea ce pentru citit(au)rii mai tineri pare evident.

pentru mine este intotdeauna o surpriza haloinu’ asta. nascut fiind intr-un oras ceva mai mic si deci ceva mai agricol (din cauza proximitatii tarlalelor), imi aduc aminte ca in copchilarie scobeam bostanii toamna. fara sa stiu de unde vine ‘traditia’ credeam ca e un soi de sarbatorire a recoltei. imi mai amintesc ca, spre deliciul porcilor lu’ bunica-miu, nu eram chiar foarte dibaci si ca stricam vreo doi-trei bostani pina iesea unul cit de cit mai acatarii.

prin adolescenta, am descoperit si o trupa de metale mai mult sau mai putin grele, care aveau in logo tot un bostan de-asta scobit si numele aproape identic cu sarbatoarea: helloween.  cum aveam un coleg mai priceput la desen il puneam sa-mi mazgaleasca bostanul cu pricina pe te miri unde: caiete, carti, mape si alte rechizite. inclusiv prin scrijeleala pe banca (a se citi “pupitru”).

acum la batrinete, haloinu’ trece pe linga mine. sau eu pe linga el, pentru ca e prezent prin diverse baruri si si alte ‘localuri’ pe care (nu prea le mai) frecventez.

tu cum sarbatoresti haloinu’? ca eu, anul asta, o sa trec la ora oficiala de iarna cu aceasta ocazie.

Oct 27

modificari, schimbari, ajustari

Publicat in by

pentru ca de o bucata de vreme ma simt un pic in urma trendului in ceea ce priveste sculele utilizate de blogerul modern, si pentru ca imi doresc in acest moment cu ardoare sa devin un adevarat mogul al blogosferei (sa-mi cresc traficu’ bai nene!), si pentru cite si mai cite alte motive, dar si pentru ca e blogul meu si fac ce vreau eu cu el…. deci am pierdut, iata, structura naratiunii.

asadar pentru motivele de mai sus, in urmatoarea perioada veti observa niste modificari de stil si prezentare (sau de stil al prezentarii).

prima chestie care o sa va deranjeze pe cei care cititi feed-uri (leitar apdeit: si pentru cei care v-ati abonat prin e-mail) este aceea ca de azi inainte posturile vor fi disponibile numai partial in feed. daca va place, un click in plus… daca nu, nu.

alte chestii deja traditionale la altii in care incerc eu sa ma initiez la spartu’ tirgului: SEO si tag-uri. suna desuet nu? pai va ziceam ca-s in urma trendului.

Oct 20

amsterdam

Publicat in by

de cind am venit ma tot chinuie talentul literar-artistic in legatura cu scrierea acestui post. am inceput prost deja. ma gindeam la o introducere de efect, legata cumva de un titlu pe masura… printre propunerile de titlu (din capul meu, evident) se numarau: “(h)amsterdam”, “i am sterdam” (asta ar fi brandul de oras, oficial), “fara bicicleta prin amsterdam” s-asa mai departe.

apoi ma gindeam eu tot asa in sinea mea, ca as continua cumva cu o descriere scurta, de efect (sic!) cu cele mai socante lucruri in amsterdam. caci toata lumea care afla ca vii de-acolo te intreaba privindu-te cu subinteles: “si ia zi drept, ce-ai tras?” “da’ gagicile alea chiar sint in vitrina? da’s multe?” “umbla homosexualii in cirduri de cite doi pe strada?” “bai si chiar sint asa de multe biciclete?” so cliche, ar zice francezul!

apoi ma gindeam sa va povestesc, tot asa, printr-o aducere din condei despre chestiile care nu mi-au placut la amsterdam. si despre cele care mi-au placut. cliche, again!

va dezamagesc, deoarece lenea ma cuprinde din nou. n-am chef de aduceri din condei. si mi-e frica de lipsa mea de elocinta in descrierea orasului cu pricina si in general. mi-au placut tramvaiele din amsterdam, nu mi-a placut ca n-au starbucks decit in aeroport si in gara (ceea ce pentru mine a fost o adevarata corvoada psihico-chimico-fizica aka un fel de sevraj). mi-a fost frica de biciclistii din amsterdam care mi s-au parut mai periculosi decit masinile (ca masini erau mai putine parca), mi-am pierdut o bucata de masea intr-un chips lays de amsterdam, am avut perete transparent care separa camera de hotel de baia camerei, am mers mult, am dormit mult. nu mi-am murdarit pantofii (o obsesie de-a mea) desi am mers cam  8 ore pe zi si vremea a fost… ploioasa. mi-au placut olandezele fara fasoane, nu foarte frumoase dar nici chiar atit de urite. mi-au placut casele lor, canalele, parcurile, strazile. si tramvaiele. nu am mers cu bicicleta, recunosc, mi-a fost frica (desi nu-s biciclist de ieri de azi). a, si era sa uit: la amsterdam miroase frumos. chiar si cind treci pe linga un cofeeshop.

in rest sa lasam pozele sa vorbeasca. engioi. mai tirziu, cind o vrea picassa.