Sep 14

corectul

Publicat in by

40 de ani plus. nu impresioneaza profesional. nu te challenge-uieste (sic!) intelectual. ba dimpotriva, pare destul de timp si proceseaza cam greu ceea ce ii spui. e calm, politicos, zimbeste mereu. oricit de colocvial incerci sa fii cu el, nu reusesti sa-l faci sa iasa din modul lui de exprimare caldut-protocolar. in uichend iese cind cu familia in parc poarta tricou polo calcat, blugi de firma, calcati si ei, ochelari de soare ray ban. nevasta perfect atranjata, copilul perfect apretat si el. nici aici nu scapa de exprimarea protocolar-calduta cind va intilniti. nu pare nici self made nici pui de securist. mai degraba de doctor sau de profesor. acasa a primit educatia corecta: problemele de la interior nu trebuie sa se vada la exterior.

totul e corect, ca in filmele americane.

Sep 10

secretele sticlismului

Publicat in by

sint un mare amator de dat sfaturi. chiar daca sfaturile pe care le dau sint de multe ori proaste, sint neobosit la sportul asta.

pentru azi am pendulat intre cum concediezi pe cineva si cum deschizi o sticla de bere fara desfacator. imi dau insa seama ca merg la fix impreuna, pentru ca dupa ce dai pe cineva afara s-ar putea sa ai nevoie sa bei repede ca sa-ti revii si e foarte probabil sa n-ai la indemana un desfacator. sau poate servesti ceva inainte ca sa-ti faci curaj. desi pentru inainte v-as recomanda mai degraba o tarie, iar astea de regula sint in sticle cu dopuri care se desfileteaza usor, cu mina goala.

n-as insista foarte mult pe cum concediezi pe cineva, puteti afla si singuri. si oricum, am desfacut mai multe sticle la viata mea decit am concediat oameni, de unde si preferinta mea pentru cel de-al doilea subiect. atunci cind dai sfaturi e bine ca ele sa vina din inima si pe baza experientei traite. dar, pentru a respecta adevarul istoric sa stiti ca stiu si chiar am dat oameni afara. si desi nu-mi place, pot.

asadar tin mortis sa pun reprezentarea grafica a modalitatilor de lupta cu capacele de bere, la care sa mai adaug textual vreo citeva variante intens practicate in regie in anii veseli ai tineretii noastre. ceea ce va va pune imaginatia un pic la treaba.

via: the trt of manlines, 9 ways to open a bottle without an opener

plus:

10. cu dintii. asta merge o perioada cind esti mai tinar, si numai de la a cincea bere in sus. pina atunci folositi celelalte variante.

11. locul in care intra zavorul de la clanta in tocul de la usa. ceva similar cu 2 numai ca folositi usa de la casa si nu pe cea de la masina – don’t drink and drive, I’m telling you!

12. coada de la o lingura/furculita. atentie miscarea e similara cu bricheta (5) nu cu cutitul (9), cum s-ar crede la prima vedere.

13. cu surubelnita, fix la fel ca (9). de fapt in loc de cutit, la 9 puteti folosi orice incape intre capsa si sticla.

14. cu alta sticla (nedesfacuta), evident asta nu se aplica atunci cand ai ajuns la ultima sticla.

sarbatori fericiti, si aveti grija la ficat! daca sinteti cuminti, data viitoare poate va povestesc cum desfaci sticla de vin fara tirbuson.

Sep 08

mugetarea zilei

Publicat in by

am citit azi pe linkedin urmatorul citat inspirational, chipurile (n-am verificat!) din dalai lama (traducerea imi apartine, merci pentru felicitari):

“cind vorbesti nu faci decat sa repeti ceea ce stii deja. dar daca asculti, s-ar putea sa afli ceva nou”.

duc ideea mai departe si zic, fara a avea pretentia ca emit un adevar universal precum dalai lama, ca capacitatea (sic!) unei organizatii de a invata e rezultata (si) din calitatea si cantitatea cu care cetatenii care o compun se asculta unii pe altii. nu merg mai departe cu ideea sa ma intreb de ce se-asculta/nu se-asculta oamenii unii pe altii, ca nu mai termin postarea asta niciodata.

oricum, e un fel de refelatia zilei, pentru ca la mine la firma animalelor pare ca repetam nereu aceleasi greseli si nu invatam nimic in the process. mereu m-am intrebat de ce. credeam ca sintem numa’ prosti, unul si unul. dar se pare ca animalul cu urechi mari si auz fin nu mai face parte parte dintre noi. e o explicatie mult mai comod de digerat, trebuie sa recunosc.

Sep 03

streaming de voie

Publicat in by

ma gindesc sa raminem in registrul muzical, chiar daca nu e marti sau miercuri cu m de la muzica, cum ar zice un clasic in viata.

asadar, astazi, maiestrul (sic!) iosif visarionovici sava va spune cite ceva despre streaming (de muzica) la marginiea legii.

daca ai auzit de spotify sau pandora, chestii in voga peste cele sapte mari si sapte tari, probabil ca ai fost macar un pic frustrat ca nu sint disponibile si pe-un picior de plai.

iaca asadar iata ce folosesc eu ca sa ma desfat cu ele: un device android cu modul “developer” activat, aptoide, hola.

si deoarece nu am gasit tutorialul pe care l-am folosit eu, cam asa mi-aduc aminte ca se face:

Pas 1: din setarile device-ului android activezi modul developer;
Pas 2: instalezi aptoide;
Pas 3: din aptoide iti instalezi aplicatia dorita (sa zicem pandora);
Pas 4: instalezi hola;
Pas 5: pornesti hola;
Pas 6: din hola lansezi aplicatia dorita, iti faci cont, bla-bla;
Pas 7: pui castile pe urechi, dai drumul la streaming si asculti in timp ce pui vasele in masina de spalat. sau pui de mamaliga, ca domnisoara din fotografie.

btw, hola se poate folosi si pentru video (netflix, hulu, etc). si nu neaparat pe android, cica merge si pe windblows si mac. nu merge pe iOS din ce stiu eu.

conform unei stiri de ultima ora care mi se sopteste in casca, hola vinde banda ta la altii, deci e niste hoti! ar fi cica si niste alternative cinstite.

streaming de voie va doresc.

Sep 02

fun, fun, fun, cu lindemann

Publicat in by

e imposibil sa spui ceva despre lindemann fara sa faci referire la rammstein. asa ca merg pe calea asta batatorita de toata lumea.

metalul industrial nu e genul meu favorit, tot ce am consumat se rezuma la white zombie/rob zombie si rammstein. e un fel de desert muzical pentru urechile mele: n-am incercat sa extrag vreun mesaj consistent de-acolo dar ma face sa ma simt bine. ma energizeaza la maxim dar dureaza putin. e intens dar dupa o perioada simt nevoia de ceva consistent.

daca la rob zombie inteleg textele si le gasesc amuzante, la rammstein n-am inteles mare lucru niciodata, exceptie facind cele 2-3 piese (cu texte) in engleza, care mi s-au parut haioase. cu toate astea nu pot sa spun ca m-a interesat vreodata de-adevaratelea “ce zic aia acolo”. cum nu stiu o boaba de germana, am memorat fara sa inteleg niste linii de fredonat si cam atit.

nu zic acum ca chiar nu stiam ce trateaza textele rammstein. imi aduc aminte chiar o poveste, din aia de s-a intamplat prietenului unei cunostinte, despre sefii elvetienti vorbitori de limba germana veniti in vizita la bucuresti, care seara, la masa in oras, in incercarea de a afla mai multe despre angajatul lor roman, il intreaba ce muzica asculta. asta, mindru, zice ca rammstein. elvetienii, ingoroziti, si probabil total lipsiti de umor, ii intreaba daca stie germana si daca are idee ce mascari si ce mostruozitati “spun aia acolo”.

pe skills and pills, till lindemann rezolva si nenorocirea asta: textele pieselor sint in engleza si desi vizibil chinuite in ceea ce priveste pronuntia, isi fac treaba si poa’ sa inteleaga acum si neiubitorii de heidegger in original ce vrea sa zica poietu’.

care va sa zica ascult rammstein de vreo 15 ani, si cind zic asta chiar o spun la prezentul continuu: am ascultat, ascult si voi asculta. am fost la cele doua show-uri ale lor de la bucuresti si ma voi mai duce la urmatoarele de-aici sau de-aiurea. asa ca am primit cu bucurie vestea aparitiei acestui proiect. stiam doar pe jumatate la ce sa ma astept, pentru ca de omul orchestra suedez nu prea stiam mare lucru. death metalul e pentru mine “traforaj viteza”. din punct de vedere instrumental, care banuiesc ca a fost taskul lui tägtgren, piesele sunt un fel de rammstein pe steriozi. doza dubla de viagra, “just to be sure”, cum ar zice chiar poetul intr-una din piese.

mi-am cumparat albumul aseara, l-am ascultat pana pe la 1:30 a.m. si m-am trezit dimineata nerabdator sa-l ascult din nou. toata lumea stie ca dulciurile dau dependenta. va las sa descoperiti singuri de ce.

Aug 31

ciinele si taximetristul

Publicat in by

lunea e ziua in care vezi lucrurile in negru. sau maro, daca ai norocul sa te intalnesti cu taximetrizdul care mi-a blocat mie azi accesul in parcare. dupa ce l-am asteptat max 2 minute sa vina la masina, l-am intrebat plin de obida daca stie cum e sa-ti incepi saptamana cu unul ca el. a parut surprins de intrebare. si eu am fost surprins ca m-am enervat atit de repede si din atit lucru.

sa zicem ca, tot intr-o zi de luni, ca cea de astazi, pe ciine il apuca pisarea si trebuie sa-l scoti afara la 5 dimineata. pentru ca aseara ti-a fost atit de lene si i-ai scurtat plimbarea. spre deosebire de taximetrizd, pe ciine nu m-am enervat. ba chiar am discutat amiabil in lift, si l-am laudat ce destept e si ce bine a procedat ca mi-a zis sa ma trezesc.

Aug 28

citesti, nu citesti, vremea trece

Publicat in by

o metoda ieftina de petrecut timpul liber e cititul. dupa o anumita varsta, cititul e chiar un somnifer bun. mai ales daca-l combini seara inainte de culcare cu un ceai de sunatoare.

daca vreti sa v-apucati de citit si nu stiti ce, iata o lista de recomandari pe care le-am adunat din diverse recomandari si pe care le-am citit deja sau le am pe lista de to read:

• Bertrand Russel – Why I Am Not a Christian
• Ed Catmull – Creativity, Inc.
• George A. Akerlof, Robert J. Shiller – Animal Spirits
• Andrew F. Crosse – Round About the Carpathians
• Richard H. Thaler – Misbehaving

nu-mi propun sa fac aici vreo recenzie, gasiti despre ele suficienta informatie. pe unele o sa le gasiti si gratis in format electronic, pe altele pe bani. pe unele o sa le gasiti si in librarie in romana, pe altele nu. vreau doar sa fiu sigur ca ati auzit de ele (si) de la mine, daca asta conteaza. mie mi se intimpla uneori sa nu stiu ce sa citesc, si mi-ar prinde bine un sfat ca asta. n-o sa reiau in lista ce v-am prezentat in postari anterioare. in caz ca vreti sa le gasiti si pe astea, dati un select pe categorie si le gasiti. sau vedeti lista cu postari asemuitoare.

ce gasesc curios in cazul meu e ca am inceput sa citesc mai multe carti odata iar asta e un obicei relativ nou pentru. pana acum eram fidel unei singure carti si nu ma apucam de alta pana n-o terminam de citit. ce-o fi insemnind asta?

desi acum incep mai multe carti odata, e trist ca in ultima vreme nu prea le mai termin. asta imi da o senzatie neplacuta, indiferent daca am sau nu scuza probabila ca unele din lecturile aflate in proiect la un moment dat se dovedesc a fi proaste. ce concluzie poti sa tragi de-aici?

oricum ar fi, cred ca obiceiul asta al cititului e unul bun si total nedaunator, chiar daca citesti hard copy sau kindle, coielio sau nietzsche, romane de sven hassel sau carti despre viata lui arsenie boca. dar poate dezvolt alta data subiectul cu beneficiile cititului.

acum va doresc lectura interesanta!