Aug 27

sfaturi gratis pentru barbati in izmene

stimati cititori, vom inaugura astazi o noua sectiune, intitulata sugestiv barbati in izmene. se doreste a fi o rubrica de sfaturi practice pentru barbati, “ce pot face doua maini dibace” – cum ar veni.

nu va speriati, n-o dam in bricolaj, nu-s eu cel mai in masura sa va spun cum sa va bateti cuie in talpa sau pereti. vreau doar sa aduc in atentia publicului larg (sanchi!) problemele cu care ma confrunt din cind in cind in viata de zi cu zi precum si solutiile ingenioase sau nu ale acestora.

si, deoarece nu sint de felul meu un om harnic, dibaci si intreprinzator, deci prin urmare nu am atit de multe probleme de acest fel, voi mai amplasa din cind in cind si solutii gasite de altii la problemele lor, probleme pe care le-am avut si eu cindva sau nu le-am avut deloc.

de exemplu astazi, va invit sa intelegeti cum se poate amplasa in mod corect pe peretele din sufrageria apartamentului pe care l-ati cumparat cu credit de la banca, tabloul cu mama si tata socru. cei care v-au dat banii de avans, nu-i asa?!

sfat: how to hang a picture via the art of manliness

sfat bonus: daca doriti sa va impresionati cu aceasta ocazie consoarta, pentru a va creste astfel sansele de a fi beneficiarul unei partide de sex de multumire, memorati si exersati procedeul de mai sus inainte de a-l efectua “in productie”.

nb: care nu stii engleza, incearca cu google translate, nu te mai chinui cu dictionaru’.

succes!

Aug 25

(re)frectii de vacanta

luna august este cel mai probabil luna in care se freaca menta cel mai mult la serviciu. fiti sinceri, vi se intimpla si voua, nu numa’ mie.

ferice de cei care, pot si pun lacatul pe usa firmei macar doua saptamini, trimitindu-si toti salariatii in vacanta. cred ca varianta asta e mult mai buna decit cea in care tii juma’ din septel la “munca” si ei, animalele, stau toata ziulica pe internet si mai consuma si current, si servicii administrative (aka curatenie!) etc. nu intimplator, la corporatie se prefera ultima varianta, deoarece banii nu ie (sic!) o problema.

problema e mult mai grava daca pui la socoteala ca vacantele incep deja de pe la jumatea lu’ iunie si se intind ha-a-at pina-n septembrie. cind incep copii scoala. in toata perioada asta, dar cu precadere in august, cind mai toata lumea-si sulfa in ceafa, slipi si cearsafuri la eforie, lucrurile arata ca-n bancu cu futache, futica si futusi.

daca mai pui si mahmureala de dupa, de fapt lucrurile incep sa functioneze cit de cit de la 1 octombrie. desigur, totul tine pina la 1 decembrie, ca dupa aia incep sarbatorile de iarna. ocazie cu care va urez craciun fericit, desi nu sint primul.

evident, asta e o postare de cacat. dar ce vreti, sintem in vacanta. mintea e la padure deja, cum zicea artistu’ in melodie.

Aug 14

so(u)l invictus

proaspat intors din concediu, deci cu ultimii bani de pe cardul de credit, am achizitionat albumul sol invictus al formatiei vocal-instrumentale faith no more. niste preferati ai mei din vremuri imemoriale, cam de cind cea mai proasta muzica atunci era de departe mai buna ca cea mai buna de-acum. cum ar veni de cind se potcovea puricele cu ’90-’99 de ocale etc, etc.

tre’ sa recunosc ca albumul asta are pentru mine o oarecare valoare sentimentala, fiind lansat la doua zile de ziua in care am prins cel de-al patruj’lea trandafir de la moldova in ce-a fost verde si s-a cam uscat, si pe care (album) tare mi l-as fi dorit cado’ de ziua mea, dar n-a fost sa fie.

dupa cum v-ati obisnuit probabil, mie imi place sa scriu ode. e o deformatie capatata in scoala comunista, cind in fiecare compunere trebuia sa laudam pe careva: nea’ nicu, partidul, stefan cel mare sau eminescu. norocul meu cu sol invictus ca e bun si merita o oda. pe care n-am s-o dezvolt insa de data asta la nivelul compunerilor din scoala generala.

daca ar fi sa va spun cel mai important lucru despre creatia asta artistica, v-as spune ca e surprinzatoare. si cum dracu’ sa nu fie, ca doar vorbim de fnm. care n-au fost niciodata previzibili si e bine ca nu s-au schimbat lucrurile nici acum. dupa ce mi-a trecut senzatia de what the fuck is this!, cam pe la a doua – a treia ascultare, am inceput sa pricep cate ceva. asa-s eu mai greu de cap. pe la a 10-a ascultare, daca nu ma voi fi plictisit, il voi avea intiparit in adn, alaturi de celelalte american manele pe care ni le-au dat oamenii astia de-a lungul vremii.

cam ceea ce va doresc si voua.

Jul 30

romanian e-commerce in 2015

sint un mare amator de shopping online. ceea ce ma infrineaza e suma mica de bani de-o am la dispozitie pentru asemenea activitati. totusi, cumpar online ori de cite ori am ocazia. de la pizza la lapte praf si pampersi, de la bilete de concerte/evenimente la piese si accesorii pentru masina. nu mai zic de vacante si calatorii. cumpar din magazinele romanesti si din cele straine.

pe zona romaneasca am tot felul de experiente ciudate. iata doua din cele mai recente.

deunazi, comand un voucher cadou pe un site al unui hotel din bucuresti. vine curierul ieri, lasa coletul si pleaca fara sa ia banii desi comanda era cu plata cash la livrare (arareori procedez asa, de regula platesc online cu cardul). in plic, alta surpriza, voucherul e expirat. ca sa remediez situatia, dau telefon la numarul de contact de pe plic (un mobil). nu raspunde nimeni. intru pe e-mail, caut corespondenta de confirmare a comenzii, dau click sa intru in cont pe site-ul cu pricina, “ne pare rau, adresa dvs. nu este inregistrata in baza de date”. nu intru in panica, achizitia imi fusese recomnandata de o colega, “oamenii sint seriosi”. scriu un e-mail, sun la un numar de fix, pina la urma se remediaza situatia: pot modifica voucherul cu pixul, “noi oricum il avem inregistrat in sistem” si platesc prin ordin de plata dupa ce mi se re-emite factura. timp alocat pentru asta aproximativ 30 min. “ne cerem scuze” etc. no hard feelings din partea mea, pina la urma eram bucuros ca rezolvasem cu cadoul.

azi, imi comand o piesa pentru masina de pe site-ul meu preferat de piese auto. oameni seriosi. ma suna un baiat, ma intreaba daca comanda mai e de actualitate. zic “da”, si cer ceva amanunte despre piesa si daca pot miine sa o iau. ma grabesc, n-am timp sa mai astept achizitia prin curier. oricum nu ma pot duce direct la magazin, trebuie mai intii sa comand online, asa e politica magazinului. “sigur, va suna un coleg de la facturare imediat”. au trecut deja vreo 4-5 ore, nu m-a sunat nimeni. nici nu stiu ce sa fac, sa-i sun eu? sa astept pina ma suna ei? imi trebuie piesa totusi. [later update: m-au sunat totusi, tocmai ce trecusem de paragraful asta].

care va sa zica e-commerce cu surprize. asta e esenta comertului online romanesc. nici nu mai conteaza daca sint sau nu placute. si nu e de mirare, cu astfel de disclaimere (sublinierile imi apartin):

Ne rezervam dreptul de a nu onora integral comenzile cantitativ si valoric.Preturile afisate sunt valabile in limita stocului disponibil la furnizori si a pretului de intrare.Toate informatiile acestui site pot include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastare.Nu garantam ca informatiile sunt exacte, complete sau obiective, de aceea nimeni nu trebuie sa se bazeze pe ele pentru nici un scop.Trimiterea comenzii, presupune ca ati citit termeni si conditiile prezente pe site si ca sunteti de acord cu acestea.

ma scuzati, care (mai) e business-ul vostru?

btw, mentionez ca am scris acest articol in calitate de consumator si nu de specialist care are oaresce tangenta cu domeniul.

Jul 28

fashion victims

revin cu seria relatarilor rezultate din observarea directa a specimenelor de pe bulevard.

exista o categorie de masculi care poarta niste pantofi usori, cu talpa subtire, deobicei din piele intoarsa, pe piciorul gol. sau aparent pe piciorul gol. pentru ca am aflat de curind ca exista de fapt un fel de sosete invizibile, practic niste talpici care acopera talpa si cam 1 deget peste din laba piciorului.

pina sa aflu de existenta talpicilor eram oarecum dezaprobator cu privire la oportunitatea acestui fel de intreprindere vestimentara (daca “vestimentar” poate acoperi si modul in care te incalti). acum sint de-a dreptul indirjit ref la cit de masculin e trendul asta.

adica nu.

Jul 21

in care va spun cu sete cum a fost la concertul robbie williams

stiti deja ca toti cei 65,000 de oameni care au fost la concertul robbie williams de pe 17 iulie in piata constitutiei au murit de sete. unii totusi au supravietuit sa povesteasca pe fb si pe bloguri treaba asta.
pe scurt, la concertul asta a fost proasta organizarea. la un moment dat chiar am fost surprins si eu cit de proasta a fost, deoarece nu-mi sta in obicei sa particip la adunari de-astea populare si n-aveam de un’ sa stiu la ce sa ma astept. da, n-am fost nici la rolling stone nici la ac/dc, nici la depeche mode (care habar n-am daca au mai venit sau nu pana la urma o data sau de doua ori).

nu neaparat ca o scuza va spun ca eu m-am aflat acolo ca insotitor al jumatatii semnificative, careia i-am facut cadou biletul cu ocazia zilei de 8 martie. cum ar veni, mi-am luat si mie bilet ca sa pot sa-i fac ei cadou unul.

nu cred ca sint singurul in situatia asta. probabil ca de-aia e supararea mare pe tema lipsei de bautura: in timp ce fetele se uitau la robbie ar fi trebuit ca si baietii sa faca ceva. cum ar fi de exemplu sa bea o bere. cum statul la coada le-a luat 3 ore, s-a terminat concertul si au plecat si insetati si cu banii luati.

sa ne concentram pe muzica zic, cum ar zice un domn . asadar acesta este set list-ul:

Robbie Williams Setlist Piata Constitutiei, Bucharest, Romania 2015, Let Me Entertain You Tour

daca as fi fost rw, l-as fi facut un pic mai vioi. dupa un start bun, urmat de cateva interventii si piese care au crescut un pic adrenalina, mi s-a parut ca vraja s-a rupt la un moment dat (i.e. fetele din jur nu mai pareau asa excitate). poate si din cauza ca ma asezasem la coada la bere, pana la encore n-am mai fost conectat la situatie.

cantarea a fost live 100% (cred), omul mi s-a parut profi a parut ca da tot ce-i mai bun din el, band-ul a fost la inaltime, sunetul de vis iar luminile cit sa faca atmosfera.

si cu toate de-acum incolo, cel putin o perioada, cind o sa aud vreo piesa de rw, mi se va face sete instantaneu. dar nu de bere ursus.

uite, chiar acum ma duc sa beau o cana de apa.

Jul 13

hai-lo, hai-lo, capra neagra e maro

din cind in cind mai fac si lucruri interesante. ca de exemplu in week-end-ul asta, cand m-am dat pe lanturi fara bicicleta in piatra craiului, romania. am mers 12 ore non-stop. am aflat ca (cel putin unele din) caprele negre sint maro, am vazut un cur de urs la mai putin de 50 m distanta, am facut poze, am stat linga foc, am dormit in cort. acum sint ars de soare pe picioare, am febra musculara si ma doare fiecare pas pe care-l fac. dar nici macar pozele astea nu va pot spune cit de bine ma simt de fapt. informatii despre traseu si tips-and-tricks, cautati in alta parte, nu la mine.

[click aici pentru link google photos]

btw, galeria e in curs de actualizare, mai dati pe-aici.
later edit: unii zic ca ursul era cam la 100m distanta. oricum ar fi fost, ne-a aratat curul.