Jan 19

iarna-i grea, espresso mare

w/e trecut am efectuat o vacanta de 2 zile (o noapte) in locatia de renume international bran. si cazarea, si cafeaua si vinul au fost bune, da. dar nu despre locatie va marturisesc acum ci de drumul de intoarcere, petrecut duminica la ceas de prinz. nici macar seara. pe valea prahovei, dene unu, da. am stat (ca de mers nu poate fi vorba) 45 de minute intre predeal si busteni. de unde stiati?! ei, n-a fost nici un accident. cum? de ce m-a mincat in cur s-o iau pe-acolo?! pai uite de-aia, ca am limbrici.

ati ascultat halo on fire de pe hwtsd? bai, ma gidila la ce mai sensibila dintre corzile sensibile solo-ul de chitara de pe piesa asta, nu mai conteaza cin’ l-a scris sau cine-l cinta. sa mi-l puneti la priveghi si la inmormintare/incinerare, va rog eu!

se pare ca urgent-cargus/dhl e combinatia speciala pentru toate coletele pe care le astept eu pe ele din germania via ebay. sa inceapa distractia, abia astept!

in america se vorbeste tot mai mult de un nou(?) trend in fashion: athleisure. asta inseamna sa-ti pui cind mergi la mall colantii si bustiera (nu burtiera, da?) cu care in mod normal mergi la sala, fata! eu cred ca curentul asta a fost inventat de fapt si perfectionat cocalarii din cringasi in anii ’90 (catre final) care mergeau la piata (asa se numea mall-ul pe vremea aia) in traning de nailon si incaltati in tirlici si sosete albe. probabil ca s-au intilnit cu kate hudson in timp ce ea era la un shopping de cartofi, fiind atunci studenta la ase si locuind in caminele belvedere de pe inoginer pascal cristian. aberez. ma rog, ea zice ca trebuie sa fii fit ca sa te poti intoli in halul asta, si asta e oarecum in contrast cu burtile de bere pe care le afisau atunci stimabilii nostri suporteri ai rapiduletului. o bucurie ma incearca totusi: toti hipsterii vor trebui sa-si ajusteze tinuta accordingly, ceea ce inseamba ca lumea in jurul nostru va deveni brusc mai frumoasa: in metroul catre platforma pipera se vor vedea mai multe buci in jeggeri (colanti, whatever!) decit barbi nepieptanate si caciulite tricotate.

Jan 13

geeky headbanger old schooler’s espresso

cum o sa stam si o sa ne uitam ca proastele cum ne taie pesede din salar’! cas(s) checked, se pregateste deja impozitul pe salariu, in trepte. incet-incet, pe nesimtite, treptele se vor modifica in sus si pulimea se va bucura: las’ sa ia pesede de la bogati si sa dea pesede la saraci. ca ce plm, pesede m-a bagat la scoala, pesede m-a tinut la munca, pesede ii da de mincare de copilului meu. zic sa nu ne incurcam in al’de tariceanu, dragnea sau ponta, si sa mergem direct la sursa: m\/!e iliescu!

am incercat avira pentru mac. suge, incetineste totul. l-am sters. si phantom vpn care vine cu el. mai incerc si altceva.

gata, am cumparat hwtsd. dupa ce l-am strea-muit (sic!) vreo 2 luni, tot nu ma pot obisnui cu ideea de a nu avea “lucrul meu”. pentru itunes deocamdata, deci nu foarte palpabil.

scrobblerul de lastfm pentru mac e buggy. sau itunes pentru mac e buggi?! who the fuck knows, cert e ca crapa la 10 min dupa lansare. mor de oftica, tocmai mi-am migrat colectia muzicala pe mac. si dupa ce ca am pierdut tot istoricul (nu mi-a iesit migrarea librariei dar nici nu mi-am batut capul prea tare) acu’ ramin si nesincronizat…
later edit: buggy sint eu la cap! l-am copiat pe lastfm in folderul de aplicatii si merge brici. eartama fane!

mustaine are un interviu interesant in rolling stone. ocazie cu care tot prostu’ afla ca a scris niste piese metallica. de parca a fost vreo data un secret bine ascuns! oricum, cititi-l, mai ales daca ati deschis mai tirziu televizoarele… sau daca n-ati citit cartea. sau daca n-ati vazut filmu’. glumesc, pentru film trebuie sa mai stati o tura.

Jan 06

happy new espresso!

din categoria anul asta ma fac mai bun: setat default imprimanta pe print on both sides, schimbat parolele (numai) la conturile de e-mail (deocamdata), apucat de citit. concediat menajera (bine, ea nu stie inca) sa vedem ce mai urmeaza, nu va zic ce mi-am propus.

zuckerberg nu mai e ateu. nu m-am prins daca conteaza sau nu.

inca ma mai chinui sa scriu o cronica la hardwired… to self destruct. am chiar un draft. parca nu-mi iese. deocamdata il ascult pe repeat si nu pot sa va zic decit ca muzica asta ma face sa fiu rau in sensul bun (sic!)

iata ce-au mai descoperit cercetatorii americani: berile atirnate in frigidernow what?

s-a stabilit ce si cum cu guvernul. numai golani (si) agramati!

afara ninge si e frig. paradoxal sau nu ma gindesc numai la sticla de stolichnaya (varianta ruseasca) pe care am lasat-o aseara in congelator. ce-o face saracuta, n-o fi inghetat?

Dec 19

santa’s espresso

azi dimineata pe la 7 un domn si o doamna descarcau un televizor nou (led, 4k, LG daca va intereseaza detalii) dintr-o duba. dubios am zis. apoi m-am gindit: vine mosu’!

in uichend am aterizat la o locatie de hipsteri (nod, something) unde am asistat la un concert de colinde de craciun and more in interpretarea unui cor (de persoane). se (mai) intampla (si) minuni de craciun, ai zice. altfel, cafeaua proasta, bauturile (apa, suc) scumpe. cum concertul cam trecea pe linga mine si cafeaua era, cum v-am spus, de cacat, m-am uitat atent la fetele oamenilor din preajma. au hipsterii astia (fete, baieti, whatever!) o morga specifica, serios-mistocareasca, #cumva.

urari calde de sarbatori transmit pe aceasta cale si cetateanului care mi-a rupt stergatorul acum ceva vreme. dupa ce am colindat, prin internet, cum altfel, tara (oradea) si europa (germania) am rezolvat cu bratele stergatoarelor. pe care, dupa montaj, am constatat ca nu se potrivesc lamelele vechi, pentru ca sint pur si simplu altfel. “petrecerea continua” cum zicea minunatul toma intr-un scetch de sarbatori.

si pentru ca tot veni vorba de toma, luai brad, nu molift. cu reducere, evident, ca toate chestiile pe care le iei de craciun: “de la 99 vi-l dau cu 79” zise vinzatorul de brazi. la care am adaugat succesiv si oarecum neasteptat, 5 lei pentru ambalat si 5 lei pentru cioplit si am plecat multumit acasa. o, brad frumos!

sarbatori fericiti, si pofta buna la masa!

Dec 13

bila lu’ bula

se amesteca toate in capul meu, ceva de speriat. asa ca in loc sa mai selectez, le dau asa pe goarna, cum imi vine. poate cine stie, dupa o vreme m-oi invrednici sa extrag cite o postare distincta pentru fiecare subiect. sau poate nu.

am participat la alegeri. in calitate de alegator, bineinteles. evident sint dezamagit de rezultat, da’ asta pentru ca, pentru prima oara dupa o vreme buna, m-am amagit in prealabil ca ar putea iesi si altfel. dezamagirea e cu atit mai mare cu cit n-am votat pentru mine ci pentru copilul meu. mda, nu ma astept sa-i dea tara ceva, stiu ca tot eu trebuie sa ii dau, dar pentru o scurta vreme mi-am imaginat ca macar tara m-ar putea ajuta sau macar nu mi-ar pune frina. stiu, sint un romantic incurabil.

habar n-am daca are legatura cu primul subiect, dar aseara am participat la un incident care m-a facut sa-mi dau seama ca am luat-o razna. noi, eu, whatever. parca ma si vad pe canapeaua lu’ charlie sheen. aseara, pe trotuar mergind cu castile pe urechi, un nene era cit pe ce sa ma calce cu masina. “cit pe ce” inseamna ca a trecut cam la 2-3 cm de bombeuri. nu a realizat, si nu s-a oprit nici macar dupa ce am aruncat cu o bricheta in masina lui. pentru ca aia aveam in buzunar. imi pare bine ca nu era zippo si imi pare bine ca nu sint timplar de meserie, cine stie ce ciocan mai scoteam din buzuar?!

tot in tonuri de toamna/iarna depresiva: noul album metallica, pe care il am pe repeat de cind a aparut, si va mai sta mult acolo, e foarte tare. constat cit de trist am ajuns dupa ce realizez ca n-am cui sa-i povestesc chestia asta.

ca tot e la moda asta cu “traim intr-o bula”, a mea e o bila mica si pretioasa. adica ca se sparge greu, da’ si cind se mai crapa pe ici pe colo, si mai intra aer de-afara, ustura. o mai repar, o mai cirpesc, e a mea si o iubesc.

voi cum va simteti, bine?

Dec 07

descult in tara natala

cum altfel sa sarbatoresti ziua de nastere a tarisoarei decit umblind prin tarisoara? ce alta placere mai deosebita decit sa petreci una bucata zi pe drum intre bucuresti si sibiu (ma rog, ca sa fiu mai exact simbata de sus, de jos si/sau de mijloc), most of the time stind pe loc, in masina, e adevarat, sau mergind cu 10km/h intre breaza si predeal. si acum salta mindria de roman in mine, numa’ cind ma gindesc.

si, dupa ce ajungi ostenit de-atita drum, sa te cazezi in pensiunea de trei margarete, sa mergi la (un) local unde sa cinta live “noi sintem romani” dar nu se poate plati cu cardul, sa nu ai de ales, sa te urci in masina, sa mai faci un drum de 20km dus intors in faptul serii pina la primul bancomat, sa maninci, sa te intorci la pensionna agroturizdica (repet, de trei margarete) si sa te culci. dar, din pricina ca ai ciine, proprietarii sa te fi cazat fix linga sala de mese, unde la 12 noaptea, ceilalti pensionari desfasoara activitati socio-educative (aka joaca macao) si fac parenting modern adresindu-se tinarului vlastar (cca 10-12 ani) cu “pulica”. si tot asa si a doua noapte numa’ ca hepiberdei, cu douaj’ de oameni in loc de pulica, tac’su si un prieten de-al lu’ tac’su.

ca sa vedem si partea plina a paharului, gura asta de aer proaspat-romaneasca  a venit la fix: duminica ma duc sa votez.

hai romania, sintem in finala!