
fata, sper ca in 2017 sa-mi gasesc dracului un lant la bicicleta, ca prea am pedalat in gol ca proasta tot 2016.
Category Archives: de-ale mele
santa’s espresso
azi dimineata pe la 7 un domn si o doamna descarcau un televizor nou (led, 4k, LG daca va intereseaza detalii) dintr-o duba. dubios am zis. apoi m-am gindit: vine mosu’!
in uichend am aterizat la o locatie de hipsteri (nod, something) unde am asistat la un concert de colinde de craciun and more in interpretarea unui cor (de persoane). se (mai) intampla (si) minuni de craciun, ai zice. altfel, cafeaua proasta, bauturile (apa, suc) scumpe. cum concertul cam trecea pe linga mine si cafeaua era, cum v-am spus, de cacat, m-am uitat atent la fetele oamenilor din preajma. au hipsterii astia (fete, baieti, whatever!) o morga specifica, serios-mistocareasca, #cumva.
urari calde de sarbatori transmit pe aceasta cale si cetateanului care mi-a rupt stergatorul acum ceva vreme. dupa ce am colindat, prin internet, cum altfel, tara (oradea) si europa (germania) am rezolvat cu bratele stergatoarelor. pe care, dupa montaj, am constatat ca nu se potrivesc lamelele vechi, pentru ca sint pur si simplu altfel. “petrecerea continua” cum zicea minunatul toma intr-un scetch de sarbatori.
si pentru ca tot veni vorba de toma, luai brad, nu molift. cu reducere, evident, ca toate chestiile pe care le iei de craciun: “de la 99 vi-l dau cu 79” zise vinzatorul de brazi. la care am adaugat succesiv si oarecum neasteptat, 5 lei pentru ambalat si 5 lei pentru cioplit si am plecat multumit acasa. o, brad frumos!
sarbatori fericiti, si pofta buna la masa!
bila lu’ bula
se amesteca toate in capul meu, ceva de speriat. asa ca in loc sa mai selectez, le dau asa pe goarna, cum imi vine. poate cine stie, dupa o vreme m-oi invrednici sa extrag cite o postare distincta pentru fiecare subiect. sau poate nu.
am participat la alegeri. in calitate de alegator, bineinteles. evident sint dezamagit de rezultat, da’ asta pentru ca, pentru prima oara dupa o vreme buna, m-am amagit in prealabil ca ar putea iesi si altfel. dezamagirea e cu atit mai mare cu cit n-am votat pentru mine ci pentru copilul meu. mda, nu ma astept sa-i dea tara ceva, stiu ca tot eu trebuie sa ii dau, dar pentru o scurta vreme mi-am imaginat ca macar tara m-ar putea ajuta sau macar nu mi-ar pune frina. stiu, sint un romantic incurabil.
habar n-am daca are legatura cu primul subiect, dar aseara am participat la un incident care m-a facut sa-mi dau seama ca am luat-o razna. noi, eu, whatever. parca ma si vad pe canapeaua lu’ charlie sheen. aseara, pe trotuar mergind cu castile pe urechi, un nene era cit pe ce sa ma calce cu masina. “cit pe ce” inseamna ca a trecut cam la 2-3 cm de bombeuri. nu a realizat, si nu s-a oprit nici macar dupa ce am aruncat cu o bricheta in masina lui. pentru ca aia aveam in buzunar. imi pare bine ca nu era zippo si imi pare bine ca nu sint timplar de meserie, cine stie ce ciocan mai scoteam din buzuar?!
tot in tonuri de toamna/iarna depresiva: noul album metallica, pe care il am pe repeat de cind a aparut, si va mai sta mult acolo, e foarte tare. constat cit de trist am ajuns dupa ce realizez ca n-am cui sa-i povestesc chestia asta.
ca tot e la moda asta cu “traim intr-o bula”, a mea e o bila mica si pretioasa. adica ca se sparge greu, da’ si cind se mai crapa pe ici pe colo, si mai intra aer de-afara, ustura. o mai repar, o mai cirpesc, e a mea si o iubesc.
voi cum va simteti, bine?
espresso 13
zilele astea ma distrez de ma cac pe mine cu coletul de germania, care trebuie teoretic sa incheie epopeea stergatorului rupt. de pe site-ul dhl mi se spune ca pachetul a ajuns in tara de vreo saptamana numai, timp in care compania locala de distributie tot incearca ca (sic!) proasta sa livreze si n-are cui. intreb la dhl la suport cine e compania locala, ma trimit la posta romana. sun la posta romana, nu raspunde nimeni. scriu la posta romana, le dau tracking no, imi raspund, zic ca formatul numarului nu e bun, dar ma roaga sa ma deplasez la oficiul de care apartin. merg la oficiu, stau la coada douaj’ de minute (daca-l mai aud pe spilcuitul ala care da declaratii ca face din posta romana fintech scot aparatele din priza!), functionara foarte draguta de altfel, ma ajuta sa aflu ca nu la posta a ajuns coletul. ma uit mai atent la desfasuratorul de pe pagina dhl, zice ca coletul e la cargus. sun la cargus. nu raspunde nimeni. scriu la cargus. de la sesizari imi vine reply ca se ocupa. de la relatii cu clientii imi vine raspuns ca au trimis coletul cu primul transport si ca nu au putut sa livreze din pricina ca n-aveau numarul meu de telefon. acum il au. inca astept coletul.
am primit cadou de la mama un tricou superman. vis (de pre vremea de cind ma uitam la seinfeld) implinit. nu exagerez.
unii lucreaza sa dea exprepsiei “de cacat” alte valente. le doresc tot binili din lume!
ma prafuiesc, mi-a zis o recruiterita acum ceva timp in urma. a avut dreptate, confirmarile vin girla in ultima vreme: am dat un test (oficial!) de abilitati manageriale – am scorat de cacat (si nu in sensul celor de mai sus!), a trebuit sa scriu o jalba – mi-a luat trei ore sa umplu o pagina (a iesit buna, ce-i drept). “ce invatam din asta?” – scria in notitele pentru postarea asta. nimic, ce plm sa invatam?! eventual ca trebuie sa luam o gura mare de aer proaspat. daca mai apucam.
dar nu e cazul sa ne ingrijoram. cercetatorii lucreaza la tot felul de chestiuni care sa ne faca viata mai usoara. ca tot veni vorba de prafuiala, de bosorogeala mai precis: cei de la nike au inventat adidasii (sic! adidasii nike, cum ziceau colegii de la gazeta sporturilor pe vremea in care nu se ocupau cu revolutiile in sistemul sanitar!) care se leaga singuri la sireturi. costa cam multe pensii, e-adevarat, dar pe de alta parte cele 2-3 basini pe care le scapai aplecindu-te cu aceasta ocazie, vor fi redirectionate catre cauze umanitare!
si tot ca sa ne fie viata mai buna, iata si formula matematica pentru cafeaua perfecta. din experienta personala, va jur cu mina pe ceasca de cafea, sa-mi sara caimacul daca va mint, cu cit stii mai multa matematica, cu atti stai mai multe formule, deci cu atit faci cafeaua mai buna. puteti incerca si voi, daca va mai tine, cu studentele de la universitate: veti vedea (ma rog, gusta) ca cele de la mate vor face in dimineata de dupa cafeaua mai buna decit umanizdele. care aveti secretara (asizdenta, ma rog), aveti desigur alte posibilitati.
espresso 11
habar n-am ce dracu’ pun astia in jucariile lego, dar al meu s-a invartit ca titirezu’ vreo doua zile inainte si vreo trei dupa ultima achizitie de gen. unde mai pui ca doua seri la rind a trebuit sa particip nemijlocit la asamblatul chestiilor, pentru ca nu e in stare inca s-o faca de unul singur. recunosc, bucuria a fost dubla: una ca m-am jucat si eu, a doua ca am petrecut facind ceva impreuna citeva (zeci) de minute.
ca sa ramin in zona de parenting, nu sunt fanul postarilor explicite cu sau despre propria progenitura pe facebook sau orice alta social media. ba dimpotriva. o discutie destul de inchegata despre asta, aici.
in cazul in care va bate gindul sa schimbati rabla de bulgaria cu o alta adusa din germania si va puneti eterna intrebare – benzina sau diesel?, aflati ca raspunsul e diesel. o fi, eu ramin la benzin!
mega a ajuns la 500 de magazine. glume pe subiectul asta s-au facut intr-o veselie. incerc si eu una: cite avea mic.ro cind a intrat in faliment?
saptamina asta numa’ ugly kid joe. in heavy rotation, cum ar veni.pentru ca music is supposed to be fun.
espresso 9
recent, un flacau nervos din cartierul locuit de securisti in care lucrez, mi-a rupt bratul de la un stergator. cel mai probabil ca pedeapsa ca am parcat pe locul lui. sau poate o tanti isterica, cine stie. ce sa invatam noi din chestia asta? ca lupul isi schimba parul dar naravul ba. sau ca sintem un popor de intelectuali feroce. chiar asa, ce-or fi facind plesu, liiceanu si patapievici cind le ocupa careva locul de parcare?! on the positive side, am gasit piesa la dezma.ro cu numai 90 lei plus cheltuiala cu curierul. oameni seriosi, mi-au trimis-o imediat, a ajuns la mine in 24h. nu m-am indoit niciodata ca oradenii sint oameni seriosi!
shaworma este mancarea preferata pe timp de noapte de bucuresteni. eu (o) consum de regula ziua. bine dar eu nu-s chiar bucurestean.
iest week-end am plantat 9 copaci. arbori. molizi, mai exact. pe care in prealabil i-am furat din padure. probabil ca pe lista ecologistilor, am o bila alba si una neagra.
the fall, un serial bun(icel) la netflix. mai am doua episoade, azi maine il dau gata. ce mai, mi-a placut, poate pentru ca e british (desi mai tare mi s-a parut river) poate ca scully, umbla mai mereu cu nasturii de sus descheiati, poate pentru ca seamana un pic cu thrilerele psihologice din anii ’90.
robotii vor inlocui doctorii si avocatii. bine, pentru un customer experience desavirsit vor trebui sa-i invete sa ia si spaga. pe de alta parte, au aparut si adidasii facuti in intregime de roboti. m-am prins: inainte sa devina doctori, robotii urmeaza un stagiu de pregatire in cizmarie. mai stiu eu un cizmar care a ajuns presedinte.
going cear: scientology and the prison of belief tot (de) pe netflix. un pic over-rated pe imdb, subiectul insa e ok. travolta, cruise, nino-nino babaiete!
copilul mi-a zis azi dimineata ca eu is catwoman si ma-sa batman. bine, mie mi-ar fi placut sa fiu superman si sa arat cam ca fata din poza.
set list-ul de la miezul noptii

las aici, mai mult pentru eternitate si amuzamentul personal de peste ani si mai putin pentru ca audienta sa-si dea cu parerea despre practicile mele de parenting, o chestiune care face legea in dormitorul meu in aceasta perioada. nu ca voi ca sa ma laud deci, si nici ca sa ii inspaimint pe viitorii parinti, dar la noi in dormitor se practica cintarea de seara si nu povestea de seara cum vezi prin filme sau citesti prin romane. treaba a evoluat (lucrul e inceput inca din frageda pruncie), asa ca acum, la 3 ani (miine poimiine 4) set list-ul include:
- bontea si bacs (andries, hocus pocus)
- militienii (andries, hocus pocus) x 3 (minimum!)
- sharon stone (andries, hocus pocus)
- tanta – reprise, censored version (timpuri noi, timpuri noi)
- vecina (timpuri noi, timpuri noi)
- stan – reprise (timpuri noi, timpuri noi)
- mai bine cu coada decit fara (andries, hocus pocus)
- lumea tacerii (partizan, partizan)
- andrii popa (phoenix, nu stiu de pe ce album)
- amintire cu haiduci – reprise (vali stelian, nu stiu albumul)
daca nu iese din prima, bagam encore citeodata si de 2-3 ori la tot set list-ul, pina cedeaza una dintre parti (interpret, audienta).
titular pe disciplina asta sint eu, ba pe alocuri au aparut situatii cind mami a trebuit sa paraseasca incinta pentru ca nu stie versurile, ca tati (“ca doar te-am invatat eu!”)
repertoriul meu in romana e extrem de limitat, motiv pentru care incerc sa virez catre chestii care-mi sint ceva mai familiare. uneori sint admonestat (de exemplu nothing else matters, “nu inteleg!”) alteori imi iese neasteptat (de exemplu enter sandman, de dimineata la spalatul pe dinti, ochii cit cepele!).
say your prayers little one, don’t forget, my son, to include everyone!