Nov 03

espresso 11

habar n-am ce dracu’ pun astia in jucariile lego, dar al meu s-a invartit ca titirezu’ vreo doua zile inainte si vreo trei dupa ultima achizitie de gen. unde mai pui ca doua seri la rind a trebuit sa particip nemijlocit la asamblatul chestiilor, pentru ca nu e in stare inca s-o faca de unul singur. recunosc, bucuria a fost dubla: una ca m-am jucat si eu, a doua ca am petrecut facind ceva impreuna citeva (zeci) de minute.

ca sa ramin in zona de parenting, nu sunt fanul postarilor explicite cu sau despre propria progenitura pe facebook sau orice alta social media. ba dimpotriva. o discutie destul de inchegata despre asta, aici.

in cazul in care va bate gindul sa schimbati rabla de bulgaria cu o alta adusa din germania si va puneti eterna intrebare – benzina sau diesel?, aflati ca raspunsul e diesel. o fi, eu ramin la benzin!

mega a ajuns la 500 de magazine. glume pe subiectul asta s-au facut intr-o veselie. incerc si eu una: cite avea mic.ro cind a intrat in faliment?

saptamina asta numa’ ugly kid joe. in heavy rotation, cum ar veni.pentru ca music is supposed to be fun.

Oct 27

10 espresso 10

(1) m-am trezit azi dimineata ingrozit: se facea ca eram student, stateam in camin si n-aveam bani. trebuie ca m-a speriat faptul ca eram student. in rest nu e mare diferenta fata de realitatea la zi, casa in care stau e a bancii. la fel si salariul.

(2) ca masura de preventie a depresiei de toamna am mai cumparat (sic!) niste muzica. pe credit, deci nu se contrazice cu (1). anyway, dintr-un whishlist mai lung am ales ugly kid joe – uglier than they used ta be si sully erna – avalon (pentru ca n-am gasit pe itunes hometown life). la prima ascultare n-am facut mare afacere, dar asta nu e neaparat un semn rau. muzica buna se prinde la a doua, a treia, a zecea…

(3) nu e bine sa-ti incalzesti motorul iarna, ba dimpotriva. in fiecare toamna citesc asta, se pare ca nu si vecinul meu de scara, cel cu dacia 1310. n-o fi avind internet.

(4) vaticanul zice ca nu e voie sa imprastii cenusa mortilor: pai va dati seama ca daca-l ascultau si fratii cohen omenirea ar fi pierdut una din cele mai tari scene din big lebowski?

(5) livrara astia bere cu un camion fara sofer. driverless adica. ‘zdai seama, soferul trebuie ca zacea undeva beat in spate, in duba. se deschid noi perspective pentru meseria asta…

(6) in aceeasi ordine de idei, cica militienii vor fi dotati cu drone. ele trebuie neaparat sa fie inzestrate cu dispozitive sofisticate de luat alcoolemia camioanelor driverless.

(7) nu facem politica aici, da’ unii zic ca soros minareste si alegerile lor, sa le ia si lor ardealu’ ce plm!

(8) asta zice ca e normal ca kinderu’ (sic!) sa-ti sparga capu’ cu obiecte contondente, da’ ca nu-i normal sa-i tragi tu una la cur dupa aia ca sa nu-l psiho-sochezi. al dracu’ de greu e parentingu’ asta! si vorbesc din experienta, nu din carti.

(9) antreprenorii americani s-au apucat sa digitalizeze livrarea tampoanelor. sper sa aiba ambitii internationale, exista citeva tari foarte bine pregatite sa extraga valoare din amaritele astea de tampoane.

(10) nu-i asa ca va doare-n cot de toate astea? ia uitati-va de ce!

Oct 21

manele heavy metal

exodus-force-of-habit-lp-fronto doamna care ma cunoaste mai de demult, referindu-se la gusturile mele musicale mi-a zis ca-s “eclectic”. ce-i drept cind aveam vreo 10-12 ani, ascultam manele (de-alea de pe vremea mea: azur, generic, albatros and shit!). dupa care, cind a inceput sa tropaie mai tare hormonu’, am dat-o-n heavy metal, si m-am pretty much blocat acolo ever since. chiar daca mai rare rataciri spre blues, jazz, electro sau hip-hop.

aceasta poate sa explice intr-o anumita masura de ce imi plac chestii precum load/re-load de la metallica, risk de la megadeth si nu in cele din urma force of habit de la exodus pe care-l ascult acuma si care imi da o ciudata buna dispozitie desi e un album cu manele heavy metal, ca sa zic asa (thrash pentru cei mai scrupulosi si severi dintre daci).

toate albumele de mai sus sunt considerate, de catre literatura de specialitate si criticii de gen, erori ale artistilor sau aberatii. dar muzica e pina la urma muzica, adica e chestia aia care te face sa te simti bijne, sa lacrimezi sau sa arunci cu caciula dupa cei care-ti ridica stergatoarele (sau ti le rup!), asa ca de ce plm sa-ti faci procese de constiinta! bine, asta nu inseamna ca imi schimb parerea proasta pe care o am despre tine pentru ca servesti doar salam sau mirabela, chirila sau delia, carla’s dream sau maria dragomiroiu

Oct 12

set list-ul de la miezul noptii

las aici, mai mult pentru eternitate si amuzamentul personal de peste ani si mai putin pentru ca audienta sa-si dea cu parerea despre practicile mele de parenting, o chestiune care face legea in dormitorul meu in aceasta perioada. nu ca voi ca sa ma laud deci, si nici ca sa ii inspaimint pe viitorii parinti, dar la noi in dormitor se practica cintarea de seara si nu povestea de seara cum vezi prin filme sau citesti prin romane. treaba a evoluat (lucrul e inceput inca din frageda pruncie), asa ca acum, la 3 ani (miine poimiine 4) set list-ul include:

daca nu iese din prima, bagam encore citeodata si de 2-3 ori la tot set list-ul, pina cedeaza una dintre parti (interpret, audienta).

titular pe disciplina asta sint eu, ba pe alocuri au aparut situatii cind mami a trebuit sa paraseasca incinta pentru ca nu stie versurile, ca tati (“ca doar te-am invatat eu!”)

repertoriul meu in romana e extrem de limitat, motiv pentru care incerc sa virez catre chestii care-mi sint ceva mai familiare. uneori sint admonestat (de exemplu nothing else matters, “nu inteleg!”) alteori imi iese neasteptat (de exemplu enter sandman, de dimineata la spalatul pe dinti, ochii cit cepele!).

say your prayers little one, don’t forget, my son, to include everyone!

Sep 22

espresso 6

am incercat zilele astea sa trec de pe deezer pe apple music. ma stiti apple fanboy, dar idea s-a dovedit a fi proasta. contentul nu m-a dat pe spate si prin urmare n-as fi avut pentru ce plati. daca tot ar fi sa dau un ban, as intra pe paid la deezer (pentru ca spotify nu e disponibil in ro!), ca tot am integreare cu last.fm. la care nu renunt nici in ruptul capului . deci pentru moment 1-0 deezer, bye-bye apple music #fail

flori, filme sau baieti, melodii sau cintareti… despre melodii am zis, sa trecem la filme. mai exact la seriale. pentru ca dupa o zi de munca la birou si 3-4 ore de munca silnica la domiciliu orice carte ma adoarme. zilele astea am facut binge-watching pe tableta la sezonul 5 din house of lies . m-am intristat maxim ca l-au cancelat. serialele bune n-are noroc si toti barbatii is niste porci!

un hipster de patron sau patron de hipsteri (whatever!) piloteaza saptamina de lucru de patru zile. frumos, n-am ce zice, sa tradezi maretul ideal cu cincinalu’n patru ani si jumatate! la munca, bah!

hipsterii de mai sus, care vor lucra patru zile pe saptamina, se pot gindi serios sa-si achizitioneze (in rate la ing, cum altfel!) un microapartament, in care sa-si invite prietenii si sa consume (responsabil, cum altfel!) o juma’ de sticla de 33cl de heineken. admiterea la petrecere se face in baza adidasilor fara sireturi de la bmw!

in elvetia se baga cursuri obligatorii de dresaj. cum dresajul inseamna in esenta mai mult educarea omului si mai putin a ciinelui, ma gindesc ca daca s-ar introduce si la noi, n-ar mai fi atitia cacati cu (sic!) ciini pe strada.

evenimentul saptaminii, cireasa de pe tort, bomboana de pe coliva: divorteaza brangelina. s-a dovedit astfel in mod stiintific (si multe fete e dezamagite!) ca dragostea adevarata nu exista.

Jul 18

th1rteen, july 2016

ia  uite ca a trecut deja o saptamina de cind fusei la concert la megadeth, si n-am apucat sa va povestesc cum a fost. mai mult, constat ca in istoria de cele cin’spe mii de cronici de concerte de pe durata celor ‘jde ani de blog, am o singura referire la megadeth sau mustaine desi asta a fost a patra oara cand i-am vazut cintind live.

si parca de data asta a fost cel mai bine. e adevarat ca si eu am fost eu mai bine conectat. data trecuta (tot la arenele romane, in 2013) nu stiam textul decat la vreo 2-5 piese, iar acum doua ocazii (2012, OST Fest) stiam sa fredonez doar a tout le monde si symphony of destruction, ca tot manelistu’. a, si o mai stiam pe aia cu hello me it’s me again (sweating bullets, sic!).

deci cum a fost?! ei bine, a fost bine, ba cit de cit excelent (sic!). mustaine e din ce in ce mai bun si are coaiele la locul lui (spre deosebire de hetfield care parca nu le mai are de-o bucata buna de vreme, dar nu despre el vorbim noi acum!). ba chiar a zis 2-3 vorbe de la el si a avut si un moment cind s-a uitat atent un minut-doua la pulimea luminata cu reflectoare in prealabil. flacaii cu care cinta sunt mai buni decit aia de i-a avut data trecuta, iar asta nu e o surpriza daca e sa asculti ultimul lor album pe care va invit sa-l cumparati, ca face toti banii.

Megadeth Setlist Arenele Romane, Bucharest, Romania 2016, Dystopia World Tour

sa zicem un cuvint de bine si despre organizare: sunetul a fost perfect (data trecuta am auzit cam de cacat, poate si pentru ca stateam lateral in “tribuna”), berea suficienta, publicul nemaipomenit.

ce mi-a lipsit mie e piesa “13” de pe “th1rteen”, i-am si cerut-o lui @DaveMustaine pe twitter dar n-a vrut sa ma bage-n seama, motiv pentru care m-am razbunat si am botezat postul asta cu numele ei.

abia astept sa-i vad data viitoare, pina atunci o sa-mi fac un playlist cu piesele din setlist, asa, pentru “after taste”. poze cu telefonul nu dau.

Apr 06

viata bate filmu’ pana-l umple de…

hqdefault…singe, asa zice cintecul.

nu pot sa zic ca ultimul album parazitii, lovitura depedeapsa, m-a dat pe spate. nici nu pot sa zic ca m-a dezamagit, in fond e ceva nou. de care m-am plictisit dupa a cincea ascultare, sau asa ceva. semn rau pentru mine, pentru ca am constatat ca muzicile cu care ma conectez de-adevaratelea incep sa-mi placa de la a cincea ascultare incolo.

n-am citit nici o cronica, sint un fan mai atipic – nu merg la concertele lor, de exemplu dar am momente cand ascult pe heavy rotation saptamani la rand. nu am pretentii de cunoscator al genului respectiv, si nu am in “repertoriu” prea multe trupe de gen. nu am nici o pasiune pentru muzica romaneasca, as numara pe degetele de la o mina trupele/artistii pe care ii am in fonoteca. acestea fiind zise, declar ca albumul nu m-a surprins cu nimic, si reteta care a dat altadata roade (piesa cu iarba, piesa cu injuraturi la adresa industriei, piesa in care se injura politia, piesa misogina, piesa de corason, piesa de protest/sociala samd) e principala vinovata. sau poate am imbatrinit eu, pur si simplu.

recunosc, n-am cumparat inca, l-am ascultat pe deezer de cateva ori, probabil ca in final o sa-l iau, ca sa fie acolo.

care va sa zica, arestarea lu’ cheloo de acum ceva zile e mai spectaculoasa ca muzica de pe ultima aparitie parazitii. mi-as fi dorit sa fie invers.

viata bate muzica, cum ar veni.